Inițiativa Partidului Liberal Democrat de a modifica denumirea limbii în Constituție din „moldovenească” în „română” constituie o manevră politic. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Glavnîi vopros” de la postul de televiziune NTV Moldova, transmite IPN.
Juristul Serghei Mișin susține că PLDM înțelege că nu va intra în următorul Parlament și a făcut un pas populist atrăgând electoratul unionist. „Noi suntem în statul Republica Moldova și limba noastră este „limba moldovenească” din simplul motiv că „limba română” a devenit cunoscută atunci când a fost elaborată Constituția României, în anul 1866”, susține Serghei Mișin.
Jurnalistul Alexandru Stahurschii consideră că discuțiile la tema limbii au fost inițiate tocmai pentru a distrage atenția asupra altor probleme care erau abordate de societate. În opinia jurnalistului, tema limbii nu are importanță atât de mare ca nivelul de trai sau starea economiei. „Aceasta este o nouă mișcare politică. Această problemă va trebui soluționată odată, dar nu știu pe ce cale”, spune Alexandru Stahurschii.
Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) consideră că acțiunea liberal-democraților constituie un pas politic care ar putea să genereze percepție pozitivă a unei anumite părți a populației care consideră că vorbesc limba română. „Eu cred că acesta este dreptul lor”, a spus Sergiu Ostaf.
Joi, 12 octombrie, fracțiunea Partidul Liberal Democrat din Moldova a anunțat în plenul Parlamentului că are susținerea deputaților pentru proiectul de modificare a articolului 13 din Constituție. Până a-l supune votului, PLDM va trimite proiectul, prin care se propune înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”, spre avizare Curții Constituționale. Proiectul a fost semnat de către deputații din fracțiunea PLDM, deputați din Partidul Liberal, Grupul Popular European, Partidul Democrat și neafiliați.