_.png)
Banca Națională a Moldovei prognozează că în următoarele opt trimestre inflația va rămâne în jurul a 5%, plus-minus 1,5 puncte procentuale, dar desigur, sunt riscuri. „Sunt riscuri externe care țin de geopolitică, de conflictele militare, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, precum și de aspecte ce țin direct de economie, de cum merge economia în țările principale, în statele care sunt pentru noi principalii parteneri comerciali”, a precizat guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, transmite IPN.
Șefa BNM a menționat că, dacă acolo creșterea economică este una foarte scăzută, spre zero sau chiar zona negativă, e clar că exporturile Moldovei către acele țări sunt afectate. Țara depinde foarte mult de prețurile internaționale la gaze, de producția agricolă. „Am văzut un impact negativ asupra prețurilor, asupra inflației. De asemenea, prețurile la produsele agroalimentare au crescut și ne-au afectat pe toți. Sperăm că anul 2025 să nu mai aducă șocuri și semne de întrebare în ceea ce privește producția agricolă. Sunt mulți factori pe care îi monitorizăm. În următorii doi ani, inflația rămâne acolo unde noi considerăm că este un nivel de siguranță pentru economia Moldovei”, a notat Anca Dragu.
Potrivit guvernatoarei BNM, oamenii trebuie să cunoască despre inflație, pentru că aceasta îi afectează zi de zi. Dacă inflația este mare, adică dacă prețurile cresc accelerat în fiecare lună cu 10-20%, înseamnă că puterea de cumpărare, standardele de viață, posibilitatea de a cumpăra regresează foarte mult. „Avem aceiași bani, dar fiecare lucru pe care îl cumpărăm costă mai mult. De asemenea, dacă inflația este la un nivel prea scăzut, atunci afectează, în special, companiile, - ele nu mai pot vinde”, explică Anca Dragu.
Șefa BNM precizează că, dacă inflația este creșterea prețurilor, scăderea prețurilor este deflație. „Scăderea ritmului de creștere a prețurilor este dezinflație. Să zicem că un produs costă 100 de lei. Dacă avem inflație de 10%, atunci va costa 110 lei. Dacă avem deflație de 10%, va costa 90 de lei. Deci, scade prețul. Dar dacă avem o inflație de 5%, atunci este dezinflație. Deci, nu mai crește cu 10 lei produsul, ci cu 5 lei. Avem un produs, această cană, care costă 10 lei. Și știm că ea va costa 90 de lei. Nu o mai cumpărăm. Asta este deflație. Și deflația este un fenomen, în ciuda aparențelor, negativ... Dar deflația, reducerea prețurilor, este un fenomen nedorit, negativ, cu implicații negative asupra economiei în general”, a concretizat guvernatoarea Băncii Naționale, Anca Dragu.
