Indicile Dezvoltării Umane ne plasează la coada clasamentului
- 09.12.2009 12:01
- 1093
- 3 minute(ă)
-
Raportul Naţional de Dezvoltare Umană, prezentat recent la Chşinău, constată că există o relaţie extrem de strânsă între dezvoltarea umană şi schimbările climatice.
„Încălzirea globală, spun autorii Raportului, influenţează direct nivelul sărăciei. Recolta grâului de toamnă poate scădea ca urmare a schimbărilor climatice, cu 18-39 la sută către anul 2020 şi cu 22-50 la sută către anul 2050, notează Info-Prim Neo.
Seceta din anul 2007 a demonstrat că, în lipsa unor strategii de adaptare, R. Moldova este supusă unor riscuri enorme în ceea ce priveşte securitatea alimentară. Ca urmare a lipsei precipitaţiilor, recolta la grâu în anul 2007 de 13,1 chintale la hectar a fost, practic. egală cu recolta obţinută în anul 1965 de 15,8 chintale, ceea ce ceea ce reduce la zero eforturile depuse pe parcursul a patru decenii privind dezvoltarea sectorului agrar în Moldova.
Raportul Naţional de Dezvoltare Umană stabileşte Indicele Dezvoltării Umane (IDU) pentru această perioadă în mărime de 0,733. Potrivit IDU, Moldova ocupă penultimul loc în clasamentul ţărilor din spaţiul ex-sovietic şi ţările din Europa de Est.
Experţii PNUD indică asupra componentelor principale ale IDU – speranţa de viaţă, rata de alfabetizare, rata brută de înrolare în educaţie şi PIB pe cap de locuitor. Tot ei constată că Moldova înregistrează creşteri nesemnificative la absolut toate componentele. Speranţa de viţă la femei este de 73,2 ani, iar la bărbaţi – de 65,6 ani cu o creştere de 0,6, la femei şi de 0,4 la sută în cazul bărbaţilor.
Pentru prima dată, de când se purcede la asemenea evaluări, rata brută de înrolare în educaţie scade. Migraţiunea neoficială a copiilor, alături de părinţii lor, a determinat diminuarea înrolării în educaţia primară (de la 100 procente în 2000-2001, la 94 procente în 2007-2008)
O altă cauză a înrăutăţirii situaţiei pe acest segment a fost generată de schimbările de politicile ale statului în educaţie, adoptate în 2006-2007. Statul a insistat să orienteze mai mulţi studenţi de la educaţia în învăţământul superior în şcolile profesionale şi în colegii. Contrar scopurilor urmărite prin promovarea acestor politici, mulţi tineri au decis să părăsească definitiv sectorul învăţământului. Numărul studenţilor universitari a scăzut de la 357 la 10 mii de locuitori în 2006-2007, la 322 în 2007-2008.
Raportul PNUD marchează a 15-a aniversare de la prima apariţie a Rapoartelor Naţionale de Dezvltare Umană în R. Moldova, notează Info-Prim Neo.
