Pentru a putea merge înainte, este necesar să fie analizat ceea ce s-a făcut până acum, cum s-a făcut, unde am pornit și unde am ajuns, iar aniversările de la declararea Independenței țării oferă această oportunitate. Este indicat și util ca această procedură să fie făcută periodic de către toți, atât de cetățeni, cât și de clasa politică, în special partidele și politicienii care au fost învestiți de cetățeni cu dreptul de luare a deciziilor referitoare la destinele țării, dar și cu responsabilități pentru deciziile respective. Aceste aspecte au fost discutate de către reprezentanți ai partidelor care pe parcursul întregii perioade de Independență au avut la îndemână „pâinea și cuțitul” deciziilor în stat, în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Independența: pași înainte și pași înapoi, în viziunea partidelor care au deținut și dețin funcții de conducere în stat”, ediția a 93-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și radio Moldova.
Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a declarat că orice s-ar spune despre Republica Moldova, țara a avut, totuși, un parcurs care poate fi evidențiat. Și aici este vorba despre modul în care a fost declarată independența Republicii Moldova – au existat ostilități la centru, a avut loc Puciul pe 19 august 1991, a avut loc paradă declarării independențelor. „Țara noastră a avut oameni curajoși care în acea situație au semnat Declarația de Independență. Sigur, toată lumea își amintește că Republica Moldova a fost ultima din republicile spațiului european din fosta Uniune Sovietică care și-a declarat independența. A făcut-o oarecum de o anumită manieră – noi nu am avut niciodată un referendum de adoptare a Constituției, nici referendum de proclamare a independenții. Au făcut-o un grup de oameni curajoși din acea perioadă, cărora trebuie să le mulțumim pentru curajul pe care l-au manifestat”, a notat expertul.
Potrivit lui, prima perioadă de declarare a independenței a fost însoțită de mișcarea de renaștere națională, care, de asemenea, a fost promovată de oameni foarte curajoși și respectabili din primul Parlament. A doua perioadă, cea din 1994 și până în 1998, de asemenea, a fost foarte interesantă, în opinia expertului. Atunci au venit la putere pragmaticii din cadrul Partidului Democrat Agrar, oameni care trebuie la fel respectați pentru pragmatismul pe care l-au avut și care au adoptat Constituția Republicii Moldova și acesta a fost cel mai important merit din a doua perioadă. Expertul atrage atenția că vectorul european a început anume în acea perioadă, orice s-ar spune și oricare ar fi atitudinea față de agrarieni. Șeful statului de atunci a expediat două scrisori președintelui Comisiei Europene pentru ca Moldova să fie acceptată în calitate de candidat pentru integrarea în UE. Un alt document important adoptat de agrarieni, în viziunea expertului, a fost concepția politicii externe.
Igor Boțan a menționat că o altă perioadă a fost cea în care Guvernul a fost condus de către Ion Sturza, cel care a pus capăt economiei de barter în Republica Moldova, țara trecând la relații economice normale. Înainte de Summitul de la Helsinki al UE, a fost demis, iar apoi guvernarea a fost preluată de Dumitru Braghiș. Ulterior, începe perioada de 8 ani de guvernare a Partidului Comuniștilor. Inițial, acesta a promis aderarea Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarus, însă doar peste un an și jumătate președintele Vladimir Voronin a semnat decretul privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Ulterior, în februarie 2005 a fost semnat Planul de acțiuni Republica Moldova-UE, după care a armat reconfirmarea integrării europene, atunci când a fost instaurat Guvernul la 16 iunie 2009 pe o perioadă de câteva luni, după așa-zisa revoluție Twiter. „A urmat perioada așa-zisei integrări europene a Republicii Moldova, a urmat recunoașterea Republicii Moldova de către UE ca istorie de succes. Iar în anul 2013 a început perioada, care este retrăită și astăzi și încă nu se știe cu ce se va termina”, a spus Igor Boțan.
Vasile Nedelciuc, membru al Prezidiului primului Parlament, președinte al Comisiei parlamentare pentru relații externe din acea perioadă, a declarat că au fost făcute mai multe greșeli mari și prima constă în faptul că reprezentanții Frontului Popular în Parlament, el fiind unul dintre ei, au acceptat să înainteze și să sprijine un prim-ministru, care să conducă un guvern în care 80-90% din membri nu erau aleșii lor, ci ai celorlalți deputați. Pentru că Frontul Popular nu avea o majoritate parlamentară, acest lucru a însemnat o greșeală fatală. Vasile Nedelciuc spune că a încercat să se opună, chiar dacă colegii lui nu aveau idee ce înseamnă Parlament și o majoritatea parlamentară. Ca urmare a fost etichetat ca omul Moscovei și KGB-ist. O a doua mare greșeală, în opinia sa, a fost că oamenii nu au înțeles că este practic imposibil, dacă îți proclami independența, să menții sau să dezvolți moștenirea industrială de la vechiul regim. Majoritatea fabricilor erau de subordonare unională. Odată cu proclamarea independenței de către state, însăși Moscova a inițiat stoparea graduală a finanțării unităților economice de la Chișinău. Însă unii, în mod demagogic, până astăzi afirmă că democrații au venit și au distrus economia.
Și a treia greșeală, spune Vasile Nedelciuc, a fost una politică. Potrivit lui, în mod normal urma să fie înfăptuită Unirea, însă dacă acest lucru nu s-a realizat, a fost declarată Independența. În opinia lui, în condițiile unui război pe teritoriul său, nu era cazul ca Republica Moldova să devină membră a CSI, până la identificarea unei soluții. Astfel, intrarea în CSI, dar și neutralitatea permanentă sunt niște pietre de moară pe destinul Republicii Moldova. A patra greșeală a fost privatizarea, care a continuat și cu al doilea Parlament. Fostul deputat mai spune că au existat și lucruri bune în acea perioadă, printre care Declarația de Independență în condiții destul de complicate, „Declarație care stă și astăzi în picioare și care va sta cu siguranță mulți ani înainte”. La fel, primul Parlament a fost cel care a deschis tinerilor ușile pentru studii în România, dar și a făcut primele apropieri de Occident, primele demersuri către șefii de state din Europa.
„27 de ani pentru un om e mult sau e puțin? E în floarea puterii. 27 de ani pentru un stat nu știu cât este. E în floarea puterii, e la începutul istoriei sale? Dar sunt sigur că este mai puțin decât viața unui om, dat fiind faptul că e dovedit istoric că statele trăiesc mai mult decât un om. Și dacă tot am început cu această comparație de vârste, aș vrea să spun că suntem la început și acest început are sub-fazele sale de timp”, a menționat Valeriu Bulgari, fost viceprim-ministru; pe atunci reprezentant al Partidului Democrat Agrar din Moldova. Fostul viceprim-ministru s-a referit la perioada anilor 1994-1998 în care a guvernat cel de-al doilea Parlament, când a început tranziția și atunci a fost nevoie de identificarea instrumentelor pentru a asigura această trecere, fiind inițiat un proces de reformare și de dezvoltare a statului.
Totuși, în opinia sa, una dintre greșeli ale perioadei respective a constat în faptul că nu a fost elaborat un model al statului care urma să fie creat, un model al economiei, un model al cetățeanului mediu. „Au trecut ani și se constată că cetățeanul mediu nu a câștigat prea multe și de aici generează nemulțumirile, emigrările și alte procese negative”. Potrivit lui Valeriu Bulgari, chiar dacă au trecut cei 27 de ani, nu foarte mult pentru istoria unui stat, puțini și dintre actualii politicieni își dau seama ce fel de stat se construiește. În opinia sa, chiar dacă se fac declarații, se întreprind acțiuni, se anunță beneficii pentru cetățeni, însă de multe ori se întâmplă invers. Valeriu Bulgari a mai spus că năzuințele care au exista odată cu declararea independenței, acele mize și speranțe, așa și nu s-au realizat, poate chiar dimpotrivă.
Valentina Buliga, vicepreședinta Partidului Democrat din Moldova, președinta Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, consideră că cei 27 de ani de independență au fost cu greutăți, pe alocuri cu oportunități care nu au fost folosite, cu greșeli și cu reușite, dar din care trebuie trase concluzii și de mers mai departe. Potrivit parlamentarei, cu adevărat 27 de ani pentru o țară este prea puțin, dar oricum este o parte din istoria modernă a Republicii Moldova și este nevoie de o istorie scrisă a anilor parcurși. Deputata susține că PDM a participat de-a lungul anilor, în diferite formule, atât la guvernare, cât și în opoziție. Referindu-se la perioada 1998-2001, Valentina Buliga a spus că cei 24 de deputați, pe care îi avea Partidul Democrat în Parlamentul de atunci, au oferit un sprijin politic „așa-zisului guvern pragmatic, condus de Ion Sturza”. Parlamentara democrată a menționat că temelia unor domenii, care funcționează și astăzi, printre care cel social, educațional, de sănătate, a fost pusă încă de atunci, inclusiv cu sprijinul Partidului Democrat.
Potrivit deputatei, ulterior, în perioada anilor 2005-2009, PDM a fost în opoziție, însă și atunci formațiunea a jucat un rol important. „Au exista declarații, strategii, legi votate de o sută de deputați, fapt ce demonstra că ideea națională proclamată la acea etapă și anume integrarea europeană a Republicii Moldova, unea deputații, indiferent din ce partide făceau parte aceștia”, a spus ea. Valentina Buliga își amintește anul 2009 când a avut loc prima ședință a celor patru formațiuni politice care și-au asumat Alianța pentru Integrare Europeană 1, au votat Guvernul și că a făcut parte din el. În opinia sa, s-au reușit multe, chiar dacă au fost greșeli, criză politică sau anumite procese pe care trebuie să și le asume fiecare formațiune în parte, „pentru că unii care au deținut funcții importante și care trebuiau să implementeze reforme, să fortifice instituții, astăzi critică”. Parlamentara a mai spus că, începând cu ianuarie 2016, PDM, alături de alți colegi, și-a asumat întregul proces de dezvoltare și de modernizare a Republicii Moldova și determinarea de a face acest lucru este una maximă, iar schimbările sunt vizibile.
Iurie Țap, deputat, membru al Biroului Permanent Central și al Consiliului Politic Național ale Partidului Liberal Democrat, a declarat că, de la Independență încoace, în toate perioadele au fost lucruri și reușite, și mai puțin reușite. De exemplu, Legea autoadministrării locale a fost o pornire bună, doar că punerea în aplicare nu a fost adecvată. Potrivit lui, conform Constituției Republica Moldova este un stat descentralizat, dar au trecut 24 de ani ca să se constate că de fapt dezideratul nu a fost realizat. Întrebându-se de ce, deputatul cade de acord cu antevorbitorii săi că este vorba despre „puțină carte, dar și de lipsă de viziune”. Referindu-se la reușite, Iurie Țap a declarat că cea mai importantă de la 2009 încoace este semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și, în opinia sa, fără sprijinul din exterior, Moldova nu reușește.
În altă ordine de idei, parlamentarul a spus că nu s-a reușit crearea unui stat pentru cetățeni, or, acel stat de sorginte sovietică a rămas în Republica Moldova și până în prezent cu mici ajustări. Nu a fost creat un sistem de administrație eficient și, cu părere de rău, spune liberal-democratul, clasa politică nu își dorește reforme reale. Iurie Țap mai spune că partidele moldovenești nu au fost partide clasice, doctrinare. „De regulă, liderii partidelor politice și cu un grup îngust promovează interese de sector, de moment, dețin controlul principalelor fluxuri de resurse și gestionează economia în favoarea sa”, a declarat el. Deputatul PLDM spune că a încercat să se opună, însă unde s-a ajuns în final este foarte tragic. Potrivit lui, Partidul Democrat, care avea 19 mandate după alegeri, deține acum majoritatea parlamentară și, deși PDM controlează Parlamentul, dar nu mai reprezintă cetățeanul. „Vorbim despre Independentă, ea este o fațetă a principiului suveranității naționale. A doua fațetă este supremația puterii de stat și atunci când spuneam că avem puterea practic uzurpată, pentru că ea nu este reprezentativă, spre regret, trebuie să spunem că avem un stat care de fapt nu aparține cetățeanului”, a mai spus Iurie Țap.
Partidul Comuniștilor, care a guvernat țara circa 2/3 din perioada de Independență, și-a retras în ajun angajamentul de a participa la dezbatere, după confirmări repetate.
Dezbaterea „Independența: pași înainte și pași înapoi, în viziunea partidelor care au deținut și dețin funcții de conducere în stat”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.