Cristina Durnea, jurist și expert mass-media, spune că este regretabilă regularitatea cu care au loc cazuri de încălcare a drepturilor și libertăților omului de către militarii forțelor mixte de menținere a păcii din regiunea transnistreană. Este de condamnat și reticența autorităților constituționale ale Republicii Moldova în a reacționa prompt atunci când drepturile cetățenilor sunt subminate.
Într-o conferință de presă la IPN, Cristina Durnea a declarat că acțiunile de intimidare sau de amenințare a cetățenilor sunt în totală disonanță cu prevederile legislației Republicii Moldova și celei internaționale. Potrivit Constituției, statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică, psihică, iar libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. Iar perchiziționarea persoanei, reținerea, pot avea loc doar în condițiile prevăzut de lege.
Experta s-a referit la recentul caz de intimidare a doi jurnaliști de la Chișinău, aflați în misiune profesională în Zona de Securitate, și a amintit că există prevederi legale cu privire la libertatea de exprimare – drept garantat mass-mediei de către stat. Centrul pentru Jurnalism de Independent, alături de alte organizații media și exponenți ai societății civile au fost cei care au venit în susținerea jurnaliștilor, manifestându-și public îngrijorarea în legătură cu aceste precedente periculoase și cerându-le autorităților să intervină. Cu părere de rău, aceste apeluri au fost neglijate de autorități.
Potrivit juristei, din practică reiese că Republica Moldova este incapabilă să asigure cetățenilor săi drepturile garantate prin propria legislație și prin prisma angajamentelor asumate la nivel internațional. Faptul că jurnaliștii nu pot miza pe autoritățile legitime în situații de intimidare descurajează presa să documenteze materiale în zona transnistreană, iar prin urmare este subminată libertatea presei per general.
Pe 9 februarie, jurnalista Viorica Tataru și colegul său, Andrei Captarenco, au fost blocați la un post de control din Zona de Securitate, din cauza camerei de bord din automobil. Militarii le-au cerut să șteargă imaginele făcute, fără a face trimitere la vreun act juridic. Viorica Tataru spune că există o problemă gravă în ceea ce ține de accesul jurnaliștilor în regiunea transnistreană. Ea îndemnat breasla jurnalistică să se implice, să ceară punerea în discuție a acestei probleme – accesul jurnaliștilor în Zona de Securitate.
Vadim Vieru, directorul Programului Drepturile Omului al asociației Promo-LEX, a menționat că, atunci când jurnaliștii merg în Zona de Securitate să documenteze probleme sociale, trebuie să aibă anumite garanții și protecție, asigurate de Constituție și puse în practică de organele de drept, inclusiv poliție. Or, lipsa de reacție din partea autorităților și a organizațiilor internaționale, cum s-a întâmplat în cel mai recent caz cu implicarea jurnaliștilor, este gravă și periculoasă. Faptul că nu a existat o condamnare publică a acelui incident poate duce la impunitate, iar ca urmare aceste cazuri se pot multiplica.
Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.