Analiză IPN: A rămas mai puţin de o lună până la referendumul din UTA Găgăuzia cu privire la cursul de politică externă a Moldovei. Iniţiatorii acestui plebiscit subliniază că rezultatele acestuia nu sunt obligatorii pentru a fi executate de către autorităţile Moldovei. Totodată, unele evenimente ne vorbesc despre faptul că actualul vector extern al ţării fa vi supus unor încercări serioase.
---
Găgăuzia și Taraclia „vor consulta” Chișinăul
Pe 2 februarie, în Autonomia Găgăuză va avea loc un referendum în cadrul căruia locuitorii de aici se vor pronunţa asupra vectorului prioritar al dezvoltării politice externe al Republicii Moldova, dar și își vor expune opinia privind dreptul Găgăuziei la separare în cazul în care ţara noastră nu va mai fi un stat independent. Consultarea populaţiei în prima chestiune va avea un caracter consultativ, iar în cea de a doua – unul legislativ. Cu alte cuvinte, dacă opinia alegătorilor în ceea ce privește în care dintre uniuni să se integreze Moldova – în cea Europeană sau în cea Vamală – va fi adusă la cunoștinţa conducerii ţării în calitate de un așa-zis sondaj sociologic, apoi în ceea ce privește dreptul ipotetic al Găgăuziei la independenţă rezultatele referendumului în acest sens vor obţine pe teritoriul regiunii forţă de lege.
În dorinţa de a stabili stările de spirit ale cetăţenilor cu privire la politica externă, găgăuzii și-au găsit susţinere în persoana majorităţii populaţiei bulgare din raionul vecin Taraclia. Astfel, pe 26 decembrie, aici a avut loc ședinţa consiliului raional, care a susţinut în mod oficial decizia respectivă a conducerii Găgăuziei și a luat hotărârea de a desfășura în aceeași zi cu referendumul din Găgăuzia consultări ale locuitorilor din raionul Taraclia. Pentru acest lucru a votat fracţiunea majoritară a consilierilor raionali din partea PCRM. Contra supunerii unor dubii a cursului european oficial al Republicii Moldova s-au pronunţat aleșii din partea PLDM și a PDM.
Consultările care vor avea loc în raionul Taraclia nu constituie un referendum în sensul strict al cuvântului. Pe 2 februarie, la ora 10.00, în toate localităţile din raion vor avea loc adunări ale cetăţenilor, în cadrul cărora vor fi puse la vot deschis chestiunile, dacă locuitorii de aici sunt de acord cu aderarea Moldovei la unul sau la celălalt proiect de integrare. După aceasta urmează ca rezultatele votării să fie aprobate la o ședinţă specială a consiliului raional și să fie expediate în adresa Parlamentului, Guvernului și Președintelui ţării.
Chișinăul este contra, dar nu se va amesteca
Politicienii moldoveni, inclusiv primele persoane din stat, au dat de înţeles prin luările lor de atitudine cu privire la activităţile planificate la sud, că Chișinăul oficial nu salută, eufemistic vorbind, astfel de „consultaţii”. Astfel, potrivit afirmaţiilor lui Iurie Leancă, prim-pinistru al RM, elaborarea politicii externe constituie o prerogativă exclusivă a Chișinăului. Președintele ţării, Nicolae Timofti, este sigur de faptul că conducerea Găgăuziei care a iniţiat referendumul „promovează niște idei străine” și este „un reprezentant al structurilor străine cursului european al Moldovei”. Iar Dumitru Diacov, președinte de onoare al PDM, în general este convins de faptul că ideea autorităţilor găgăuze este sortită unui eșec, dat fiind faptul că nu se va reuși să se realizeze în practică procedura de organizare a plebiscitului în virtutea contrazicerii acesteia legislaţiei moldovenești.
Oricum, dar procesul de pregătire a referendumului se desfășoară din plin în Găgăuzia. Adunarea Populară a autonomiei a aprobat componenţa Comisiei Centrale Electorale, care se ocupă de aspectul tehnic al problemei. Comitetul Executiv, la rândul său, a repartizat suma de 60 mii de lei pentru confecţionarea articolelor de agitaţie, care să informeze populaţia despre acţiunea care va avea loc. Din contul acestor mijloace se planifică tipărirea diferitelor placarde, afișe și broșuri cu caracter informativ, care vor fi transmise primăriilor din localităţi.
În afară de aceasta, a fost creat un grup de iniţiativă cu participarea conducerii acestui ţinut, care se va ocupa de popularizarea în societate a ideii desfășurării referendumului. Conducătorul acestui grup este Valeri Ianioglo, prim-vicelocţiitor al bașcanului Găgăuziei. Conform afirmaţiilor sale, din acest grup fac parte reprezentanţii tuturor localităţilor din autonomie, care de comun cu deputaţii APG, membrii Comitetului Executiv și conducătorii administraţiilor locale, vor desfășura întâlniri „din casă în casă”, precum și vor organiza adunări ale cetăţenilor și întâlniri cu alegătorii.
De remarcat că, contrar atitudinii negative a conducerii centrale, structurile de forţă ale RM se pare că nu intenţionează să împiedice desfășurarea referendumului. Această chestiune a fost examinată la ultima ședinţă a APG, la care a fost invitat și Mihail Jelezoglo, șef al Direcţiei Serviciului de Informaţii și Securitate pentru Găgăuzia. Reprezentantul SIS a răspuns la o întrebare de precizare a deputaţilor, că instituţia sa nu a dat niciun fel de indicaţii cu privire la împiedicarea desfășurării referendumului.
În atenţia specială a Rusiei
Găgăuzia, precum și raionul Taraclia, sunt cunoscute pentru stările lor de spirit prorusești. De aceea, dacă referendumul va avea totuși loc, rezultatele sale nu vor mira, desigur, pe nimeni. Pe locuitorii de aici îi vor face să se pronunţe în favoarea integrării spre est și noile reguli de aflare a cetăţenilor străini pe teritoriul Rusiei, care au intrat în vigoare cu începere de la 1 ianuarie 2014. Astfel, un cetăţean străin nu se va putea afla pe teritoriul Rusiei pe parcursul a 180 de zile mai mult decât 90 de zile în mod sumar. Deși noile restricţii se răspândesc inclusiv asupra locuitorilor altor ţări ale Uniunii Vamale, în rândul populaţiei Găgăuziei este răspândită totuși opinia eronată, potrivit căreia întoarcerea Moldovei spre această uniune de integrare le va oferi o șansă la o aflare mai liberă, iar aceasta înseamnă și la o posibilitate de a câștiga în FR.
Un alt argument în favoarea votării pentru Uniunea Vamală, de data aceasta nu iluzoriu, ci real, poate deveni perspectiva reducerii preţului la gazele naturale furnizate Moldovei. O astfel de decizie conducerea rusă a sonorizat-o deja în anul trecut pentru Armenia și Ucraina. Lucrul acesta a avut loc după ce guvernele acestor ţări au stabilit unele priorităţi de politică externă avantajoase pentru Kremlin. Toate aceste lucruri au devenit o campanie publicitară puternică în favoarea Uniunii Vamale, care a exercitat o anume influenţă asupra locuitorilor Găgăuziei, iar în linii mari - și asupra multor cetăţeni din alte regiuni ale Moldovei. Iată de ce, dacă Moscova contează pe perspectiva aderării republicii noastre la UV, atunci referendumul din Găgăuzia poate deveni un prilej foarte reușit pentru a declanșa acţiuni active în această direcţie.
În timp ce autorităţile moldovenești apreciază, deocamdată, parţial critic, parţial sceptic, iniţiativa găgăuză, Rusia a dat deja de înţeles prin intermediul Ambasadorului său Extraordinar și Plenipotenţiar la Chișinău, Farit Muhametșin, că acţiunile conducerii Găgăuziei și ale raionului Taraclia nu vor rămâne neobservate. Astfel, diplomatul a promis în Mesajul său de Anul Nou adresat locuitorilor de aici să acorde o atenţie specială în anul 2014 acestor regiuni de sud, dat fiind faptul că „a văzut la ei un exemplu demn de urmat” pentru alte raioane ale RM.
Dacă aceste cuvinte ale reprezentantului Rusiei sunt nu numai niște reverenţe diplomatice în adresa locuitorilor de la sud, dar și o aluzie transparentă făcută Chișinăului oficial, atunci cursul de integrare europeană, pe care conducerea moldovenească l-a numit pe parcursul ultimilor ani unul fără de alternativă, va fi supus unor teste serioase, inclusiv unor tentative de delegitimizare a sa, începutul cărora poate deveni „referendumul de la sud”.
Veaceslav Craciun, IPN
