După doi ani de creştere economică, în comparaţie cu ţările din regiune, în anul 2015, economia Republicii Moldova fost în scădere. Principalii factori care au contribuit au fost seceta de anul trecut, care a prăbuşit sectorul agricol, şi creşterea mai mică a industriei. Acestea sunt câteva concluzii incluse în publicaţia trimestrială „Tendinţe în Economia Moldovei”, elaborată de Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE). Directorul INCE, Alexandru Stratan, a menţionat că anul trecut în sectorul extern s-a înregistrat scăderea remitenţelor, a importului şi exportului, transmite IPN.
Potrivit directorului INCE, chiar dacă în primele două trimestre ale anului 2015 s-a înregistrat o creştere a PIB-ului de 3,6% faţă de perioada respectivă a anului 2014, în trimestrele trei şi patru s-a înregistrat un declin şi Republica Moldova a intrat în recesiune. Per ansamblu, s-a înregistrat o recesiune de 0,5%.
Pe fundalul acestei recesiuni, factorul climateric, dar şi destabilizarea sectorului bancar, furtul miliardului sunt factori care determină Institutul să creadă că mersul economic a ţării nu numai pe termen scurt, dar şi pe termen mediu, va fi unul destul de anemic.
Totodată, directorul INCE a menţionat că reducerea veniturilor şi capacităţii de cumpărare a populaţiei în anul 2015 a influenţat în scădere toate componentele de utilizări ale PIB-ului.
Cercetătoarea INCE, Viorica Popa, a menţionat că rata anuală a inflaţiei în anul 2015 a constituit practic 9,5%, depăşind limita superioară a nivelului-ţintă cu 3,2%. Potrivit cercetătoarei, factorul a fost deprecierea peste aşteptări a monedei naţionale, care s-a soldat cu creşterea semnificativă a preţurilor pentru produsele alimentare şi cele nealimentare.
„În anul 2015, moneda naţională s-a depreciat faţă de moneda europeană cu 12,4% şi cu 34% faţă de dolar comparativ cu anul 2014. Toate intervenţiile Băncii Naţionale a Moldovei pe piaţa valutară s-au reflectat asupra activelor oficiale de rezervă care la sfârşitul anului 2015 s-au redus practic cu 18,5% faţă de finele anului 2014”, a declarat Viorica Popa.
Cercetătorii INCE au prezentat două scenarii pentru evoluţia economiei pentru anul 2016: scenariul optimist şi scenariul pesimist. „Scenariul optimist presupune o evoluţie mai favorabilă a tuturor indicilor macroeconomici şi o creştere a PIB-ului în mărime de 1,2%”, a menţionat cercetătoarea Alina Ceban. Potrivit ei, la baza acestui scenariu stau mai multe supoziţii printre care un an agricol favorabil, majorarea investiţiilor în economie cu 3,5%, creşterea exportului cu 7% şi a importului cu 6,7%.
Cercetătoarea a menţionat că scenariul pesimist prevede o recesiune de 1,6% a PIB-ului şi scăderi pe alţi indicatori macroeconomici. Scenariul pesimist ia în calcul scăderea producţiei industriale în mărime de 3%. Această cifră este sugerată de
trendul negativ care s-a înregistrat în ultimele luni ale anului 2015.
