Autoritățile, cu excepția Consiliului pentru prevenire și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, nu reacționează la discursul de ură, iar un cadru legal pertinent și mecanisme de combatere a fenomenului nu există. Este concluzia unui raport prezentat de Asociația Promo-LEX, transmite IPN.
Dacă raportul pentru 2018 anunța o statistică medie de două cazuri noi de discurs de ură pe zi, în 2019 aceasta a ajuns la 4,2 cazuri noi. Numărul cazurilor de instigare la discriminare împotriva femeilor aproape că s-a dublat în perioada de monitorizare, raportul fiind de 293 de cazuri în prezent, la 162 de cazuri raportate anterior.
Promo-LEX menționează că discursul de ură se manifestă cel mai des în contextul politic, iar mass-media reprezintă cea mai importantă sursă de distribuire a intoleranței în spațiul public. Cele 516 cazuri identificate au fost răspândite cel mai mult de către media scrisă și online.
„Deseori, oamenii aleg să îi blameze pe cei pe care îi consideră diferiți de ei și nu au ezitări în a utiliza stereotipuri și prejudecăți. Discriminarea devine un ceva „obișnuit”, ceea ce face ca efectele acesteia, pe termen lung, să determine comportamente intolerante și chiar agresive”, a menționat Irina Corobcenco, manager programe educaționale în cadrul Promo-LEX.
Recunoașterea problemei și plasarea acesteia în lista priorităților autorităților este unul din primii pași care se impun, a menționat Dumitru Sliusarenco, autor al raportului.
Promo-LEX recomandă modificarea și completarea actelor legislative privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată, în conformitate cu standardele internaționale.
