În Republica Moldova lipsește o instituție responsabilă de coordonarea și implementarea politicilor pentru comunitatea romilor. În lipsa unei astfel de instituții, se atestă inclusiv deficiențe în realizarea Planului Național de Susținere a Populației de Etnie Romă pentru anii 2016-2020. Iar unele instituții responsabile de implementarea respectivului Plan nu sunt interesate să desfășoare acțiunile pe care acesta le conține. Concluziile au fost făcute ca urmare a prezentării de către Coaliția Vocea Romilor a rapoartelor de monitorizare pentru anul 2019 pe domeniul: Educație, Sănătate, Muncă și Mediatorul Comunitar, raportate la Plan.
Într-o conferință de presă la IPN, Silvia Feraru, secretar al Coaliției Vocea Romilor, a menționat că Planul de susținere a romilor pentru anul 2019 a fost realizat într-o măsură mică. Doar 27 de acțiuni au fost realizate, iar altele 73 sub sunt nivelul care ar putea genera un impact sesizabil asupra romilor. Cele mai multe acțiuni raportate de instituții nu au fost modelate și gândite special pentru comunitățile de romi, având caracter general. În domeniul muncii și protecției sociale, majoritatea acțiunilor incluse în Plan au fost realizate cu întârziere, iar cinci dintre ele nu s-au realizat deloc. „Instituțiile responsabile ale statului nu au făcut niciun efort sau nu au capacitatea de a reduce sărăcia pentru oameni”, consideră Silvia Feraru.
Pentru a elimina restanțele, Coaliția Vocea Romilor recomandă schimbarea cadrului de implementare a politicilor pentru romi, delegarea acestor responsabilități unei entități distincte din cadrul Administrației Publice Centrale. De asemenea, instituirea în cadrul Guvernului unei entități ce ține de comunitatea romilor.
Ion Duminică, membru al Coaliției Vocea Romilor, declară că la compartimentul Educație au fost 16 acțiuni planificate, cu o rată de realizare de 30%. Cea mai mică rată de realizare a avut-o acțiunea ce ține de organizarea programelor de meditații pentru copiii romi. Atunci când se compară numărul de copii care sunt încadrați în învățământ și cei care locuiesc într-o localitate, se observă o discrepanță mare, spune Ion Duminică. Majoritatea copiilor romi nu sunt încadrați în procesul educațional. Cei mai mulți astfel de copii sunt în orașul Edineț și satul Talmaza, unde nu merg la școală peste 200 de copii și, respectiv, 70 de copii.
Pentru 2020 se recomandă implicarea mediatorilor comunitari, liderilor romi în implementarea proiectelor pentru domeniul educației, dar și inițierea din timp a acțiunilor necesare pentru îndeplinirea celor 16 acțiuni planificate.
Elena Sîrbu, membră a Coaliției Vocea Romilor, susține că în domeniul Sănătății, din cinci acțiuni propuse spre realizare, una nu s-a realizat în totalitate. Este vorba despre realizarea unui sondaj printre persoanele de etnie romă privind asigurarea acestora cu poliță medicală. Dar și aici termenul de realizare a fost depășit cu trei ani.
Potrivit lui Valeriu Căldăraru, membru al secretariatului Coaliției Vocea Romilor, actuala pandemie a arătat gradul de vulnerabilitate a comunității rome pe toate planurile, începând de la sănătate și până la serviciile sociale. Cu toate că în Plan era indicată ca acțiune promovarea instituției mediatorului comunitar (până la finele anului 2020 trebuiau să fie angajați 48 de mediatori comunitari în 44 de comunități), acest lucru nu s-a întâmplat. „Mediatorul comunitar este unica verigă care susține comunitatea romă la nivel local”, a declarat Valeriu Căldăraru.
Coaliția Vocea Romilor este alcătuită din 35 de organizații. Potrivit datelor Coaliției, 250 de mii de persoane de etnie romă locuiesc în 285 de localități din Republica Moldova.
