[ - Inclusiv în 2008, au apărut ONG-uri apropiate puterii. Am putea să le acuzăm de colaboraţionism?] - Depinde ce înseamnă în viziunea dvs. „apropiate puterii”. Dacă vorbim despre ONG care au fost înregistrate în debutul Anului Tineretului (2008) şi implementează proiecte la comanda Partidului Comuniştilor, atunci consider că în majoritatea cazurilor este vorba de oportunism. Apreciez mult acele ONG care au dat dovadă de spirit civic şi şi-au făcut treaba în condiţiile ultimilor ani, fără interese personale, fie că au lucrat pentru beneficiarii lor prestând servicii sociale, sau au făcut eforturi ca să promoveze iniţiative legislative şi ca legile ajunse în Parlament să fie îmbunătăţite. La serata de decernare a premiilor “10 jurnalişti ai anului” colegii dvs. au remarcat că am apărut, deseori, la ştiri alături de Marian Lupu. Totuşi, la fel de des, am încercat să stabilesc o comunicare durabilă cu Dorin Chirtoacă, de exemplu. Ca şi ONG-ist mi-am făcut treaba: am promovat un cadru de dezvoltare al societăţii civile la nivel de administraţie publică centrală şi locală, şi am pus umărul să fie consolidate nucleele ONG pe domenii de activitate. Faptul că la ştiri anumite ONG au fost văzute doar în activităţi de colaborare cu Parlamentul explică doar 2 lucruri: preşedintele Parlamentului (şi nu aş putea să aduc prea multe alte nume de la comunişti), plus unii dintre deputaţii din opoziţie, au înţeles că ONG-urile au capacităţi de a contribui la formarea unui cadru legal concret, eficient şi aplicabil. Când ONG lucrează cu opoziţia, mass-media reflectă mai puţin subiectele respective. Politizarea subiectelor sociale este adusă până la ridicol, dacă vrem să facem advocacy la nivel de Parlament, suntem puşi în situaţia să o facem doar cu fracţiunile parlamentare, varianta normală ar fi să mergem, în primul rând, la comisiile parlamentare. În condiţiile respective ONG-urile au promovat proiecte de lege cu privire la întrunirile publice şi voluntariat, Strategia de dezvoltare a societăţii civile etc. Comuniştii sunt de 8 ani la putere, este inadmisibil să aşteptăm 8 ani poate vin vremuri mai bune şi atunci o să lucrăm, între timp ce facem – criticăm şi dăm cu pietre în cei care încearcă să lucreze? [ - Aţi menţionat Legea cu privire la întrunirile publice. Este o reuşită?] - Indiscutabil, fiecare cetăţean trebuie sa aibă dreptul să-şi exprime opinia. Se întâmplă lucruri grave când oamenii sunt siliţi să gândească după un calapod. Uneori, am impresia că, dacă poliţia nu ar încerca să înăbuşe protestele, ar fi mai puţini protestatari. Dacă nenea cu porcul şi măgarul ar fi fost lăsat să se plimbe prin oraş cu animalele sale {(Omul de afaceri Anatol Mătăsaru şi-a câştigat faimă internaţională, după ce a îmbrăcat un măgar în haine de poliţist şi un porc – într-o jachetă pe care era scris „porcuror”, la 18 decembrie. Poliţia l-a împiedicat atunci să ajungă în centrul Chişinăului, pentru a protesta împotriva anumitor abuzuri, iar o instanţă din Chişinău l-a amendat cu 200 de lei – n.r. )}, ar fi fost mai puţină zarvă şi n-ar fi ieşit la protest ONG-urile de drepturile omului, la 25 decembrie. Cât despre partea negativă a legii, în ţara aceasta legile sunt atât de bune, încât unicul lor neajuns este doar faptul că nu sunt respectate, în primul rând de autorităţi. [ - Pe care dintre segmente relaţia ONG-urilor cu autorităţile rămâne încordată?] - A fost şi rămâne foarte încordată comunicarea cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Doamna ministru, în afară că nu are competenţa şi diplomaţia necesară funcţiei pe care o deţine, a avut tupeul să ignore total ONG-urile care au definitivat şi discutat public cu 11 grupuri sociale proiectul Legii cu privire la voluntariat. În 2006, Coaliţia pentru promovarea legii şi activităţilor de voluntariat a prezentat proiectul acesteia la Forul Tinerilor. În 2008, MET a dorit să includă din nou documentul în agenda Forumului Tinerilor. MET susţine, în special, acţiuni populiste. Timp de 2 ani, ar fi trebuit să existe deja o Lege cu privire la voluntariat, iar organizaţiile de profil să stabilească cadrul de implementare a acesteia. Subliniez, este vorba de o lege absolut inofensivă, care nu afectează interese economice şi ar fi arătat foarte bine să fie aprobată în Anul Tineretului. [ - În ce măsură ONG-urile s-au pătruns de acţiunile din planul pentru Anul Tineretului?] - Organizaţiile de tineret fondate până în 2008 şi-au văzut de treabă, indiferent de ce decretau autorităţile. Nu mi se pare normal ca, în dependenţă de decretele prezidenţiale, să ne concepem strategiile de activitate. Decretele preşedintelui trebuie să facă ministerele mai responsabile faţă de anumite subiecte, lucru care s-a întâmplat mai puţin. Dacă 2010 va fi decretat Anul Responsabilităţii faţă de Natură, puţin probabil să mă apuc să fondez un ONG de protecţia mediului, problema-i că se vor găsi alţii care s-o facă. [ - În 2008, după o pauză de 5 ani, a fost relansat Forumul ONG-urilor din R. Moldova. De ce tocmai acum?] - Este vorba despre o formă de evoluţie a societăţii civile asociate. A fost nevoie de 5 ani ca ONG-urile să se consolideze pe domenii – Consiliul Naţional al Tineretului, Reţeaua ONG din Domeniul Social, Alianţa Anticorupţie etc. Ne-am copt, am format Consorţiul pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi am convocat Forumul ONG, ediţia V. Este etapa la care ONG-urile înţeleg că tot sectorul are nevoie de un cadru legislativ funcţional şi „mai prietenos” cu privire la ONG-uri, beneficii clare de utilitate publică, contractarea serviciilor sociale de către stat. [ - Care sunt măsurile prin care ONG-urile înţeleg să promoveze democraţia, statul de drept şi drepturile omului în 2009?] - Dacă o organizaţie neguvernamentală îşi realizează misiunea declarată, este transparentă şi este recunoscută pentru schimbările pozitive pe care le aduce în domeniul său, cu siguranţă organizaţia respectivă promovează democraţia. Am un respect aparte pentru ONG-urile din domeniul drepturile omului, sunt cele care reacţionează pozitiv la orice semn de deschidere al Parlamentului, Guvernului şi Primăriei. Reacţiile ONG-urilor variază de la a folosi cadrul de deschidere pentru societatea civilă, oferit de Parlament prin concepţia sa de colaborare, şi până la a merge cu uratul: bradul, porcul şi măgarul.