La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de presă IPN şi-a propus să identifice cum s-au descurcat autorităţile publice locale în mandatul care se încheie. Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi vor da aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării. Ciclu IPN: raionul Sângerei.
---
În raionul Sângerei sunt 2 oraşe şi 68 de sate împărţite administrativ în 26 de primării. Numărul populaţiei e de peste 87 de mii de persoane.
Ludmila Prociuc, directorul Centrului de Politici Socio-Economice „Consens”, din Sângerei, analizând delimitarea teritorial-administrativă, a spus că în acest raion există o primărie la 5 localităţi. Distanţa între localităţi este destul de mare şi nu e tocmai uşor pentru oameni să se deplaseze la primărie pentru a obţine certificate sau a soluţiona alte probleme pe care le au. Uneori aceştia trebuie să parcurgă şi 5 km pe jos şi apoi să aştepte până sunt deserviţi. Cu toate dificultăţile pe care le au oamenii, dar primăriile mari adună impozite mai multe şi reuşesc să facă proiecte mai bune pentru localitate.
Apreciind activitatea autorităţilor locale în cei 4 ani de mandat, Ludmila Prociuc a spus că primăriile au fost sprijinite în funcţie de culoarea politică a edililor. Dar au fost şi echipe care au reuşit să scrie proiecte, să atragă investiţii şi au făcut lucruri importante pentru localităţi, spre deosebire de alte primării, „care au aşteptat să le cadă din cer”. „La noi s-a lucrat mai mult la capitolul asigurării cu apă potabilă, fiindcă în localităţile din raion sunt probleme cu apa bună. Din fondurile acordate de UE s-a reuşit schimbarea geamurilor în şcoli şi astfel s-a conservat căldura în încăperi, la grădiniţe s-au făcut locuri de joacă”, a menţionat Ludmila Prociuc.
Tot ea spune că probleme sunt mai multe decât reuşite. Din sate pleacă tineretul, nu sunt drumuri bune, nici apeduct şi nici canalizare. Multe şcoli se închid şi oamenii nu au loc de muncă. Pentru a face atractivă viaţa la sat e nevoie de susţinere, ca fiecare om să deschidă o afacere cât de mică, o frizerie sau o cizmărie. Cu susţinerea Fundaţiei Est Europene, un grup de tineri a fost dus să vadă plantaţii de pomuşoare crescute ecologic. „Le-am arătat nişte exemple că, poate, vor începe şi ei ceva de genul. Am văzut că tinerii sunt interesaţi”, a spus Ludmila Prociuc, având convingerea că „numai cu prăşitul nu poţi ţine oamenii în sat”.
Acum 4 ani, s-a promis „o Moldova fără sărăcie”, dar aprecierile oamenilor sunt că viaţa a devenit şi mai grea. Nu totul se rezolvă neapărat cu bani mulţi, crede activista. Ea a dat exemplul unui oraş din România, Cluj-Napoca, România, unde când se naşte un copil, primăria sădeşte un copac în unul din parcuri. Creşte copilul, creşte şi copacul, părinţii ştiu unde este copacul, copilul poate mai apoi să-l vadă, să-l ude. Dacă pleacă undeva departe, el ştie că în localitate are un copac al său şi mai poate reveni măcar ca să-l vadă.
Cât priveşte alegerile electorale care se apropie, Ludmila Prociuc le spune alegătorilor să se uite nu la culoarea politică a candidaţilor, ci la cât de buni sunt aceştia. De la viitorii aleşi îşi doreşte să fie ca şi în Suedia, unde cei ajunşi la putere îşi unesc eforturile şi lucrează împreună în interesul cetăţenilor, nu al partidelor.
Mariana Galben, IPN