Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc.? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN a realizat un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale au oferit variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări. Într-un material de sinteză, directorul IMAS, Doru Petruţi, a analizat punctele de vedere exprimate.
Per total, cei care şi-au exprimat punctul de vedere nu percep o stare de conflict etnic manifest în Republica Moldova. Mai mult chiar, recunosc că la nivelul comunităţilor întotdeauna s-au găsit soluţii constructive de convieţuire, conlucrare chiar şi acolo unde sunt mai multe grupuri etnice. Majoritatea participanţilor consideră că problemele sunt la nivel politic înalt, acolo unde nu s-au găsit soluţiile necesare privind clarificarea temelor ce ţin de limba vorbită, istorie, iar acestea s-au constituit în surse permanente de opinii divergente. O altă abordare disfuncţională a fost impunerea în mod agresiv a unor valori.
O altă problemă menţionată a ţinut de faptul că grupurile etnice se consideră nereprezentate la nivel naţional şi regional, iar acest algoritm politic se reflectă ulterior şi printr-o alocare preferenţială a fondurilor distribuite în teritoriile în care există un număr mare de reprezentanţi ai grupurilor etnice.
Agresivitatea unor grupuri etnice nu este o surpriză
A existat şi un punct de vedere al cărui argumentare a plecat de la climatul de neîncredere, nemulţumiri de natură socio-economică care există în actuala guvernare. În acest context, agresivitatea unor grupuri etnice nu este o surpriză. Făcând o paralelă cu alte ţări în care au fost semnale de manifestări secesioniste, problemele economice, lipsa echităţii sociale au fost premise importante pentru declanşarea unor manifestări de acest tip. Într-un asemenea climat, comportamentul minorităţilor etnice ar putea fi agresiv, ar putea sfida guvernarea, societatea, statalitatea şi chiar politicile care sunt bune.
Participanţii implicaţi în actul guvernării au exprimat păreri mult mai pozitive, considerând că grupurile etnice din Moldova au o religie comună, pot comunica în două limbi, ele au cadrul necesar (inclusiv legislativ) de a se afirma şi sunt sprijiniţi prin acţiuni concrete, educaţie bilingvă. În plus, prin comparaţie cu oscilaţiile preşedintelui Ucrainei, actorii politici de la Chişinău au derulat o politică consecventă şi astfel separatismul nu poate fi considerat un pericol iminent.
Unele păreri converg în direcţia că pericolul ar putea veni mai degrabă din exterior şi nu din interior, în special din partea Rusiei şi a României (chiar dacă modelele de exercitare a influenţei sunt diferite). Minorităţile naţionale sunt considerate din această perspectivă ca fiind punctul vulnerabil deoarece prin intermediul acestor factori externi îşi promovează interesele, afectând politica internă şi externă a statului. „Zonele de criză” menţionate sunt Găgăuzia, Taraclia, Basarabeasca, nordul Moldovei (municipiul Bălţi), iar cea mai gravă problemă e în regiunea transnistreană.
Soluţii pentru a evita un posibil conflict interetnic
Soluţiile identificate de participanţi pentru a evita un posibil conflict interetnic sau conflicte precum cele din Ucraina au urmat patternurile cauzelor expuse mai sus.
Social – ar fi necesare investiţii considerabile în educaţie care în cele din urmă vor genera efecte economice benefice şi implicit o stabilitate socială. Au fost sugerate de mai mulţi participanţi soluţii ce pun accentul pe cunoaşterea limbii de stat de către toţi cetăţenii şi, în acelaşi timp, încurajarea studierii limbilor grupurilor etnice. În acest mod s-ar putea ajunge la o mai rapidă recunoaştere reciprocă a valorilor, reperelor identitare ale fiecărui grup etnic. Se recomandă, de asemenea, evitarea ironizărilor celor care nu cunosc suficient limba de stat sau fac greşeli (aspecte des menţionate în mass-media). Toate măsurile ar trebui să conveargă la formarea unei naţiuni civice moldoveneşti în care toţi trebuie să perceapă Republica Moldova drept Patria lor, iar statul să îi trateze cu acelaşi respect pe fiecare din cetăţenii ei.
Politic – reprezentanţii statului sugerează continuitate în direcţia politicilor de integrare a grupurilor etnice. Alţi participanţi recomandă să se opereze mai multe schimbări la Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate, prin care să li se permită colaboratorilor SIS să poată asculta convorbirile telefonice ale organizaţiilor şi partidelor care pun în pericol suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Modificarea Codului Penal (pedepse pentru acţiunile de promovare a separatismului) sau măsuri din partea Ministerului Justiţiei (care să nu înregistreze şi să interzică partidele care promovează separatismul în Republica Moldova) – sunt alte măsuri sugerate. Reprezentanţii grupurilor etnice consideră că sub-reprezentarea lor la nivel naţional trebuie să fie înlocuită de un nou model în care ei să aibă locuri garantate în componenţa Guvernului şi în alte organe de conducere. Acest model ar trebui să fie adoptat inclusiv de către partidele politice, iar reprezentanţii minorităţilor naţionale să se regăsească în organele de conducere ale partidelor. În felul acesta, cei care susţin un astfel de model, subliniază că am putea vorbi despre o societate multietnică funcţională, reprezentată corespunzător la toate nivelurile.
Doru Petruţi, pentru IPN
---
Notă IPN: În cadrul prezentului ciclu de materiale IPN şi-au expus punctele de vedere premierul Iurie Leancă; vicepreşedintele Parlamentului, Andrian Candu; şeful Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie la ULIM, Mihai Cernencu; politologul Vitalie Andrievschi, şef al reţelei de portaluri informaţional-analitice din Moldova şi Ucraina (ava.md, apn.md, avaukr.com ); preşedintele Uniunii Ucrainenilor din Moldova, Svetlana Mîsliţchi; Victoria Bucătaru, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă; Andrei Munteanu, specialist în economia educaţiei, membru al Consiliului de Mediere al Republicii Moldova, preşedintele comunităţii bulgare din Republica Moldova, Fiodor Sabii, deputatul PCRM, Alla Mironic; preşedintele Centrului Naţional al Romilor din Moldova, Nicolae Radiţa.
