Numărul copiilor neşcolarizaţi s-a redus aproape în jumătate faţă de anul trecut, de la 200 la 130. Cauzele principale ale neşcolarizării rămân refuzul părinţilor de a-şi trimite copii la şcoală şi plecarea familiilor peste hotare, împreună cu copiii. Datele au fost prezentate joi, 28 octombrie, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, transmite Info-Prim Neo. „Părinţii îi pun pe copii să îndeplinească munci sezoniere, ca strânsul roadei, şi din această cauză aceştia nu frecventează şcoala. Sarcina noastră este să-i convingem pe aceşti părinţi de faptul că şi copii lor au nevoie de studii”, a declarat viceministrul educaţiei, Tatiana Potâng. În multe cazuri părinţii care îşi iau copii peste hotare, permanent sau temporar, nu anunţă administraţia publică locală. De aceea, aceşti copii se consideră neşcolarizaţi. Potrivit viceministrului educaţiei, alte motive care duc la neşcolarizarea copiilor sunt starea materială nefavorabilă a familiilor, vagabondajul copiilor şi motive personale. Întrebată de către avocatul parlamentar, Tamara Plămădeală, dacă datele privind copii neşcolarizaţi reflectă şi situaţia romilor, Tatiana Potâng a declarat că în procesul de înscriere la şcoală nu se face diferenţă de etnie. „Datele noastre sunt diferite de cele ale asociaţiilor de romi, care spun că mii de copii sunt neşcolarizaţi. Suntem nedumeriţi de aceste cifre”, a menţionat viceministrul educaţiei. Tatiana Potâng a comunicat că este pornit un proces de judecată împotriva părinţilor unui copil care nu este lăsat la şcoală. „Sancţionarea părinţilor care refuză să-şi trimită copii la şcoală nu este cea mai bună metodă. Optăm pentru discuţii, comunicarea cu autorităţile publice locale. Sancţiunile nu rezolvă nimic, mai ales în familiile social-vulnerabile”, a menţionat Tatiana Potâng. Potrivit datelor ministerului, cei mai mulţi copii neşcolarizaţi sunt din Călăraşi, Floreşti, Făleşti, Chişinău, Hânceşti, Ialoveni etc.