La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de presă IPN şi-a propus să identifice cum s-au descurcat autorităţile publice locale în mandatul care se încheie. Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi vor da aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării. Ciclu IPN: raionul Soroca.
---
Raionul Soroca are 35 de primării pentru 69 de localităţi. Populaţia raionului este de peste 100 de mii de locuitori.
Ion Babici, directorul Centrului de resurse pentru tineret „Dacia” din Soroca, spune că din punct de vedere financiar nu există nicio eficienţă în organizarea teritorial-administrativă a localităţilor. Numărul locuitorilor s-a diminuat foarte mult, comparativ cu numărul angajaţilor primăriilor, care a crescut în ultimii 8 ani. Resursele financiare practic nu permit soluţionarea problemelor de infrastructură a comunităţilor, iar primarii şi angajaţii primăriilor sunt doar prezenţi în localitate, fără a avea un instrument real de intervenţie în dezvoltarea comunitară sau în soluţionarea problemelor.
Expertul menţionează că autorităţile publice practic nu au avut rezultate vizibile în dezvoltarea comunitară sub aspect economic, social sau cultural. Tendinţa primăriilor de a curta partidele de la guvernare a fost extrem de vizibilă, aceasta fiind unica posibilitate de a accesa fonduri suplimentare din bugetul raionului şi de la Agenţia de Dezvoltare Nord. Resursele financiare colectate în bugetele raionale acoperă un buget administrativ de consum, fără a oferi şanse de dezvoltare strategică a comunităţilor din raion. Sectorul agrar se dezvoltă haotic, neavând niciun sprijin real din partea autorităţilor. Agenţii economici nu contribuie suficient în formarea bugetelor din comunităţi, activând mai mult la negru, chiar dacă sunt principala ramură a economiei din localităţile raionului Soroca.
Este necesar de a interveni în forţă, cu investiţii şi proiecte regionale, pentru a moderniza tehnologiile şi baza tehnico-materială din acest sector, de a ajuta agenţii economici să iasă la noi pieţe din UE, spune Ion Babici. La fel, este necesar de planificat resursele existente şi de atras din exterior investiţii şi granturi pentru a realiza Strategia de Dezvoltare a oraşului Soroca 2015-2020, care prevede transformarea urbei într-un centru cu oportunităţi turistice la nivel european. Este necesar de revizuit infrastructura oraşului. O prioritate trebuie să fie acţiunile care ar motiva tinerii să nu plece, iar în acest sens este necesar de soluţionat problemele legate de angajarea în câmpul muncii, locuinţe, oportunităţi de agrement, sport şi cultură.
Ion Babici menţionează că primăriile localităţilor Tătărăuca Veche şi Regina Maria, unde primarii au fost cointeresaţi, au atras proiecte în dezvoltarea infrastructurii, fiind ei personal foarte motivaţi în acest sens. Cel mai mare insucces în ultimii 4 ani l-au avut primăriile unde primarii au fost de la Partidul Comuniştilor, deoarece aceştia au avut mai puţină influenţă în Consiliul Raional. „Cel mai mare insucces l-a avut Primăria Soroca, care, cu cel mai mare număr de populaţie, a beneficiat de cele mai puţine fonduri din partea raionului Soroca, iar proiectele depuse la Agenţia de Dezvoltare Nord, deşi unele fiind selectate, nu au fost susţinute financiar pe motiv politic”, a spus directorul Centrului „Dacia”.
Expertul e de părere că în ultimii 4 ani cel mai puţin s-au realizat promisiunile Partidului Liberal Democrat, care, fiind la guvernarea raionului, „a dispersat comunităţile pe culori politice, condiţionând flagrant sprijinul financiar acordat”. În linii generale, promisiunile candidaţilor au fost realizate sub 10%. Acestea foarte puţin au atins infrastructura şi domeniul economic – principalele sectoare pe care se bazează procesul de dezvoltare a comunităţilor.
Principalele aşteptări în raport cu alegerile din 14 iunie sunt legate de o guvernare competentă în atragerea investiţiilor şi implementarea proiectelor, echilibrarea forţelor politice în atingerea unui consens comunitar, deschiderea aleşilor local spre cooperare în favoarea comunităţilor dar nu în scopul doar a dezvoltării partidelor politice.
Mariana Galben, IPN
