La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de presă IPN şi-a propus să identifice cum s-au descurcat autorităţile publice locale în mandatul care se încheie. Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi vor da aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării. Ciclu IPN: raionul Râşcani.
---
Raionul Râşcani are în componenţa sa 54 de localităţi, împărţite administrativ în 28 de primării. Populaţia raionului este de peste 64 de mii de locuitori.
Natalia Guţu, directorul Asociaţiei Femeilor de Afaceri din Sectorul Rural, a comunicat că din cele 28 de primării, 11 sunt pentru localităţi care au până la 1500 de locuitori. „Eficienţa este redusă. Structura actuală nu permite activitatea rentabilă a autorităţilor locale în vederea acordării serviciilor publice de calitate cetăţenilor. Aceasta are un impact negativ asupra dezvoltării socio-economice a cetăţenilor, în special în spaţiul rural”, a menţionat experta, sugerând că este necesar de a majora plafonul de locuitori în unităţile administrative, respectând Legea privind descentralizarea administrativă.
În perioada precedentă, autorităţile publice locale au mizat în special pe banii din bugetul local şi raional, pe alocaţiile din bugetul de stat, dar au apărut şi iniţiative de a atrage investiţii prin proiecte. Raionul a fost implicat în Proiectul-pilot cu privire la formula de finanţare a instituţiilor de învăţământ (per – elev) din anul 2010. Natalia Guţu apreciază că aceasta a fost un sprijin pentru localităţile de nivelul I şi II în privinţa optimizării cheltuielilor neeficiente şi creării condiţiilor performante pentru elevi.
Primăriile care sunt implicate în diferite proiecte investiţionale se dezvoltă mai bine, spune Natalia Guţu: se modernizează instituţiile, se creează condiţii pentru locuitori, dând drept exemplu primăriile din Mihăileni, Gălăşeni, Singureni, Corlăteni. Ca lucrurile să meargă mai bine în localităţile din raion, trebuie modernizată infrastructura – locuinţele să fie aprovizionate cu apă potabilă, drumurile să fie reparate, să fie create servicii pentru populaţie în teritoriu. „Consider că ar trebui valorificate în primul rând proiectele transfrontaliere, cât şi cele regionale pentru aceste obiective, trebuie antrenate prin instruire şi motivare autorităţile publice şi agenţii economici în vederea implicării în elaborarea proiectelor”, a opinat experta.
În raport cu alegerile care se apropie, directorul Asociaţiei Femeilor de Afaceri din Sectorul Rural se aşteaptă la restructurarea teritorială, cu diminuarea numărului de primării şi eficientizarea cheltuielilor administrative de personal, implementarea mai multor proiecte prin atragerea de fonduri şi la colaborarea mai eficientă între autorităţile publice locale şi societatea civilă.
Mariana Galben, IPN
