În raionul Cantemir autorităţile locale au un nivel înalt de politizare. ALEGERI 2015

La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de presă IPN şi-a propus să identifice cum s-au descurcat autorităţile publice locale în mandatul care se încheie. Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi vor da aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării. Ciclu IPN: raionul Cantemir
---


Raionul Cantemir are 51 de localităţi şi 27 de primării. Populaţia raionului este de peste 60 de mii de locuitori.

Administraţiile publice locale din raionul Cantemir, şi nu numai, au un nivel înalt de politizare, iar aceasta este o tendinţă periculoasă pentru o guvernare locală mai bună, spune Sofia Ursul, director executiv al Asociaţiei Obşteşti „Cetăţeni cu Iniţiativă” din Cantemir. Pentru a se descurca cât mai bine, primarii şi consilierii sunt tentaţi să adere la acele formaţiuni politice care sunt la guvernare. Autorităţile locale tind spre proiecte de anvergură şi neglijează oportunităţile proiectelor mici, iar în realizarea proiectelor fac transparenţă selectivă. O problemă serioasă este capacitatea redusă a acestora de atragere a fondurilor suplimentare alocărilor din buget.

„Autorităţile publice locale de nivelul I (săteşti) au fost într-un maraton după fonduri suplimentare pentru a realiza careva îmbunătăţiri în localitate şi unele au reuşit, altele – mai puţin. Primarii sunt dezamăgiţi că la solicitările oamenilor trebuie mereu să răspundă că nu au bani. Autorităţile locale sunt singure, faţă în faţă şi cu ordinea publică, şi cu hazardeze naturale, şi cu salubrizarea, şi cu aprovizionarea cu apă potabilă şi aşa mai departe”, a notat expertul.

Sofia Ursul a mai spus că din cele 51 de localităţi din raion 18 sunt mici, cu o populaţie de până la 400 de locuitori. Două localităţi sunt mari, cu peste 4000 de locuitori. Cea mai mare unitate teritorial administrativă, oraşul Cantemir şi centru raional, are circa 5000 de locuitori. Expertul a menţionat că actualul format de împărţire teritorial-administrativă conduce la dezvoltarea centrului raional, nu şi a localităţilor din cadrul raionului. Impactul  este nefast şi prin prisma accesului populaţiei la serviciile prestate de către autorităţi. Primăriile sunt suprasolicitate şi nu au suficiente capacităţi pentru a acorda servicii sociale, funciare ş.a. Nu este gândită bine împărţirea nici în ceea ce priveşte gestionarea banilor publici. Un progres privind gestionarea banilor publici se observă numai în sectoarele sănătate publică şi educaţie.

„Sectoarele cum ar fi mediul ambiant, turismul, drumurile publice şi businessul, sfera de producţie – sunt subdezvoltate şi pe ele ar trebui să se pună accentul în mod prioritar. Drepturile omului, în special drepturile consumatorului, sunt la fel un teren pentru explorare de către proiectele noi”, a mai spus Sofia Ursul. În opinia sa, schimbările pot surveni de la oameni noi, deschişi şi integri, cu mentalitate sănătoasă şi atitudine corectă. De asemenea, este nevoie de un managementul administrativ nou, permisiv controlului public, inclusiv cetăţenesc.

Expertul a menţionat că în ceea ce ţine de înregistrarea succeselor de către primării, câteva autorităţi s-au evidenţiat prin iniţierea unor servicii de aprovizionare cu apă, agrement, salubrizare etc. Este vorba despre primăriile comunei Ţiganca, Cârpeşti, Porumbeşti, Goteşti.

În opinia sa, este nevoie de cel puţin 3 modificări pentru eficientizarea activităţii autorităţilor locale, şi anume: mărirea bazei fiscale, care este o condiţie pentru a avea un buget mai consistent, doi – concentrarea numărului de localităţi şi trei – ajustarea politicii bugetar-fiscale prin canalizarea veniturilor către primăriile de nivelul I, adică mai aproape de cetăţean. Organigrama autorităţilor publice locale de nivelul I trebuie să corespundă cererii cetăţenilor.

Referitor la îndeplinirea proiectelor promise în campania electorală precedentă, expertul a precizat că sunt primării unde programele electorale ale aleşilor chiar au fost îndeplinite. Totuşi, de exemplu în oraşul Cantemir promisiunea majoră a fost crearea şi îmbunătăţirea serviciilor de canalizare, însă aceasta nu s-a realizat. În alte localităţi ale raionului s-a promis gazificarea şi tot nu s-a realizat. Printre promisiunile electorale a fost şi construirea unui pod peste Prut, dar şi crearea a 2 mii de locuri de muncă şi crearea unei întreprinderi de prelucrare a lemnului, dar aceste lucruri au rămas doar pe hârtie. Sofia Ursul a declarat că după alegerile locale, priorităţile aleşilor trebuie să fie problemele de bază ale cetăţenilor – îmbunătăţirea drumurilor locale, iluminatul stradal, reparaţia instituţiilor, menţinerea gimnaziilor şi a grădiniţelor în localitate.

Elena Nistor, IPN

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.