La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de presă IPN şi-a propus să identifice cum s-au descurcat autorităţile publice locale în mandatul care se încheie. Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi vor da aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării. Ciclu IPN: raionul Cahul
---
Raionul Cahul are 55 de localităţi, 37 de primării. Populaţia totală este de peste 120 de mii de locuitori.
Directorul executiv al asociaţiei obşteşti „Centrul Contact-Cahul”, Silvia Strelciuc, consideră în raionul Cahul majoritatea primăriilor trebuie menţinute. În esenţă, reformarea şi împărţirea teritorial-administrativă ar trebui să înceapă de la autorităţile raionale, deoarece în aceste structuri publice sunt prea mulţi funcţionari, costuri mari care nu se justifică şi o lipsă de impact şi efecte pozitive în dezvoltarea şi prosperarea comunităţilor moldoveneşti.
Expertul susţine că eficienţa autorităţile publice locale depinde în mare parte de oameni. În raionul Cahul sunt anumiţi primari care au capacităţi administrative şi în ultimii ani au contribuit mult la dezvoltarea comunităţilor. În acelaşi timp, cea mai mare parte a autorităţilor săteşti nu au capacităţi, resurse şi nici contribuabili importanţi ca să-şi poată organiza şi gestiona eficient treburile publice.
„Este mai greu să sesizăm rolul şi impactul activităţii instituţiilor raionale, acestea sunt mai mult nişte direcţii statistice, care se ocupă de colectarea datelor, decât de administrarea raionului, de identificarea priorităţilor şi propulsarea acelui potenţial, cât şi a avantajelor competitive ale acestei unităţi teritoriale administrative. Autorităţile publice de nivelul II este şi arena prin care se repartizează resursele financiare între partidele care deţin controlul în raion”, a notat Silvia Strelciuc.
Silvia Strelciuc a menţionat că activitatea autorităţilor publice locale nu s-a axat nemijlocit pe acţiuni şi programe concrete locale. Partidele politice au tins să-şi consolideze poziţiile din perspectiva alegerilor parlamentare prin repartizarea funcţiilor, alocarea fondurilor şi mai puţin prin identificarea soluţiilor viabile la problemele care există şi implementarea unor programe de dezvoltare comunitară.
Expertul susţine că unii primari din raion, care au competenţe în scrierea proiectelor, au fost mai insistenţi, atrăgând resurse financiare în localităţi, însă majoritatea au aşteptat alocări din partea raionului sau de la nivel naţional. În general, nu toate autorităţile publice sau descurcat bine în ultimii patru ani, iar instabilitatea politică naţională şi tensiunile regionale i-a descurajat şi mai mult.
Mai multe persoane din localităţile rurale cu care a discutat expertul, au menţionat, că în unele localităţi se înregistrează la postul de primar candidaţi, care nu înţeleg ce înseamnă autorităţi publice locale, persoane întâmplătoare, dar promovate şi susţinute financiar, în unele cazuri chiar persoane care nu pot citi şi scrie cu grafie latină. „Noi, organizaţiile societăţii civile, încurajăm localităţile să organizeze dezbateri electorale locale, care nu necesită costuri. În cadrul dezbaterilor sunt invitaţi toţi candidaţii la funcţia de primar şi prin intermediul acestei platforme cetăţenii pot cunoaşte mai bine candidaţii, viziunea şi platforma lor electorală, le pot adresa la direct întrebări, iar prin comparaţie să poată să ia o decizie cât mai conştientă şi mai aproape de aşteptările lor”, susţine expertul.
Silvia Strelciuc consideră că este nevoie de un program naţional de selectare, motivare şi creştere a unei noi elite sau clase politice care ar putea fi gata să genereze efervescenţa necesară. În opinia sa, e greu să stabileşti nişte domenii prioritare, atunci când necesităţi sunt foarte multe, dar în mod prioritar ar trebui de dezvoltat activităţi de stimulare a dezvoltării economice locale pentru crearea mai multor locuri de muncă pentru cetăţenii ţării.
„Pot să menţionez cu mândrie, că în raionul Cahul sunt unele primării care au înregistrat succese în dezvoltarea locală datorită atragerii de fonduri prin proiecte, bugetul atras fiind de câteva ori mai mare decât bugetul local. Şi aceasta datorită faptului că autorităţile publice locale şi-au elaborat strategii de dezvoltare locală, elaborează programe şi proiecte, având o viziune clară în ce direcţie trebuie orientată dezvoltarea comunităţii”, a declarat Silvia Strelciuc.
Directorul Centrului Contact-Cahul a menţionat că la fel au succes şi cei care înţeleg că dezvoltarea comunităţii trebuie să fie un proces participativ, bazat pe cooperarea dintre comunităţile vecine, fiindcă „unde-s doi, puterea creşte” şi cu implicarea nemijlocită în procesul de guvernare locală a cetăţenilor. Dar cea mai mare parte a localităţilor au fost într-o fază de stagnare şi regres, inclusiv cei care nu înţeleg foarte clar misiunea lor în calitate de autorităţi publice locale. În acest scop, expertul crede că trebuie elaborate programe şi softuri pentru optimizarea activităţii autorităţilor, trebuie regândite şi adoptate noi criterii pentru funcţia publică, iar salariile să corespundă responsabilităţilor şi muncii depuse.
Cât ţine de proiectele promise în campania electorală, Silvia Strelciuc a precizat că în cea mai mare parte promisiunile electorale din 2011 erau prea ambiţioase, iar anumite chestii asumate nici nu ţineau de competenta celor care făceau promisiuni electorale. „Candidaţii electorali se folosesc de incompetenţa cetăţenilor şi le promit „luna şi stelele”. De aceea ar trebui dezvoltate programe atât pentru pretendenţii la funcţiile publice, cât şi programe de educaţie civică pentru cetăţeni”, a notat Silvia Strelciuc.
Expertul susţine că miza alegerilor locale din iunie anul curent este destul de mare, mai ales pe oraşele mari, cum sunt Bălţi, Cahul, Comrat, Soroca, etc. unele din acestea fiind chiar de importanţă geopolitică. Dezamăgirea oamenilor este foarte mare, iar rezultatele vor marca acţiunile guvernării de după, posibil, în direcţia schimbării sistemului electoral. Potrivit expertului, miza este speranţa cu dezamăgirea, schimbarea unei clase de politicieni sau degradarea ei. Acesta va fi un indicator al nivelului de educaţie şi cultură politică a cetăţenilor care este în creştere sau în scădere, urmează să vedem.
Elena Nistor, IPN
