Transformarea Companiei „Teleradio-Găgăuzia” (TRG) din instituţie de stat în una publică se desfăşoară cu aceleaşi abuzuri şi încălcări care au fost comise cu patru ani în urmă în cadrul unui proces similar de la Compania „Teleradio-Moldova”, au declarat mai mulţi experţi în domeniul audiovizualului la şedinţa Clubului de presă care s-a desfăşurat joi, 1 noiembrie.
Transformarea TRG a avut loc ca urmare a Legii adoptate de Adunarea Populară (AP) a regiunii cu privire la televiziune şi radio, care a intrat în vigoare la 27 iulie curent. Aceasta obligă transformarea instituţiilor audiovizuale de stat în publice în decurs de trei luni. În cadrul Clubului de presă însă au fost menţionate un şir de încălcări în cadrul acestui proces. Printre cele mai grave, în opinia experţilor, este faptul că TRG a fost lichidată, iar apoi transformată în radiodifuzor public şi faptul că membrii Consiliului de Observatori ai Companiei au fost aleşi într-un mod netransparent şi cu încălcări ale legislaţiei.
[Ana Harlamenco, ex-preşedinte al Companiei,] care a fost aleasă şi în calitate de membru al CO al TRG, a declarat că Legea a fost aprobată în grabă, fără a se ţine cont de opiniile jurnaliştilor şi experţilor în domeniu. Şi desemnarea membrilor CO s-a desfăşurat nu fără încălcări, a menţionat ea. La concursul anunţat, au depus actele 40 de persoane, dintre care AP a ales 18, nu se cunoaşte după care criterii, ca ulterior să fie aleşi nouă membri, dintre care majoritatea nu sunt specialişti în domeniu. Harlamenco a declarat că după câteva şedinţe şi-a dat demisa din funcţia de membru al CO, dat fiind că erau comise mai multe încălcări. Ea consideră că lichidarea TRG, la 22 octombrie, contravine legislaţiei precum şi supunerea angajaţilor unui concurs similar celui desfăşurat la TRM în august 2004.
[Preşedintele Asociaţiei Presei Electronice, Alexandru Dorogan] de asemenea a menţionat că la transformarea Companiei au fost comise încălcări. Potrivit lui, nici într-un caz nu putea fi vorba de lichidarea Companiei, dat fiind că aceasta contravine legislaţiei, iar membrii CO urmau să depună actele la Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), care să selecteze 18 candidaţi, iar dintre aceştia nouă să fie aleşi de AP, a declarat el.
[Eugeniu Rîbca, expert în domeniul audiovizualului] a opinat că şi CCA poartă o parte din vină pentru comiterea acestor încălcări, deoarece urma să asigure respectarea legislaţiei şi drepturile consumatorului de programe.
[Vlad Ţurcanu, membru al CCA] a menţionat că organul pe care îl reprezintă a făcut unele încercări de a discuta cu autorităţile de la Comrat vizavi de această situaţie încă în luna iunie, dar misiunea CCA a fost îngreunată de faptul că în Găgăuzia există mai multe puncte de vedere referitor la acest subiect. CCA nu dispune de pârghii pentru a influenţa AP sau başcanul, a menţionat el. în acelaşi timp, Ţurcanu a declarat că modul în care s-a desfăşurat transformarea TRG încalcă momente importante din Codul Audiovizualului.
Majoritatea celor prezenţi la Clubul de presă au opinat că transformarea în acest mod a Companiei a fost făcută pentru satisfacerea intereselor anumitor forţe şi asigurarea controlului acestora asupra TRG. Participanţii la şedinţă s-au pronunţat pentru solidaritatea tuturor jurnaliştilor cu colegii de la Comrat în vederea rezolvării acestei probleme.
Recent, ONG-uri din domeniul mass-media şi al drepturilor omului, sub egida Asociaţiei Presei Electronice APEL au făcut o declaraţie vizavi de situaţia creată, în care constată că transformarea TRG în radiodifuzor public regional se desfăşoară cu derogări de la prevederile Codului audiovizualului al R. Moldova şi ale legislaţiei unităţii administrativ-teritoriale autonome în domeniu. Autorii susţin că îngrijorarea este alimentată şi de faptul că procesul de lichidare a TRG şi de creare a radiodifuzorului public regional se desfăşoară în condiţii de lipsă de transparenţă, de cooperare cu societatea civilă, ceea ce provoacă, în mod firesc, îndoieli privind obiectivitatea criteriilor de selectare a candidaturilor pentru Consiliul de Observatori al companiei publice, de formare a administraţiei companiei, dar mai ales creează incertitudini în rândurile colectivului privind respectarea drepturilor la exercitarea profesiei. Experienţa transformărilor pe calea lichidării companiei de stat „Teleradio-Moldova” în anul 2004, care s-a soldat cu epurări pe criterii politice, poate servi drept exemplu negativ din acest punct de vedere, se mai spune în comunicatul ONG-urilor din domeniul drepturilor omului şi mas-media.
