În Parlament au avut loc audieri cu privire la hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în privinţa R. Moldova. Deputaţii urmau să adopte vineri, 21 martie, o hotărâre prin care recomandă Guvernului, autorităţilor publice, Procuraturii Generale şi instituţiilor judecătoreşti să întreprindă măsuri concrete pentru a preveni încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în Moldova. Din cauza mai multor pretenţii la textul documentului, adoptarea hotărârii a fost amânată pentru săptămâna viitoare, transmite Info-Prim Neo. Agentul guvernamental al R. Moldova la CEDO, Vladimir Grosu, a comunicat în cadrul audierilor că pe parcursul a 10 de ani de când Moldova este parte a Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi până în prezent, în privinţa R. Moldova s-au pronunţat 111 hotărâri în care s-a constatat cel puţin o încălcare a unui drept garanta de Convenţie. Potrivit sursei citate, cel mai des CEDO a constatat încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la libertate şi siguranţă, de a nu fi supus torturii, la un recurs efectiv, la libertatea de exprimare, la protecţia proprietăţii, la respectul vieţii private şi de familie, la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, la libertatea de asociere, etc. Vladimir Grosu a comunicat că 40% dintre hotărâri (46 cazuri) au vizat executarea tardivă sau neexecutarea hotărârilor judecătoreşti. Cele mai frecvente motive invocate în acest sens de către executori au fost lipsa spaţiului locativ şi a mijloacelor financiare. Agentul guvernamental explică numărul mare de condamnări la CEDO prin faptul că oamenii sunt tot mai conştienţi de drepturile lor, iar instanţele judecătoreşti se confruntă cu un volum crescând de dosare. De asemenea, Grosu a menţionat că 50 de decizii vizează imperfecţiuni în legislaţia naţională, remarcă ce a trezit nemulţumirea mai multor deputaţi. Potrivit ministrului Finanţelor în exerciţiu, Mihai Pop, Guvernul îşi onorează obligaţiunile şi nu are datorii la plata despăgubirilor. În total, a fost achitată suma de circa 1,5 mln euro, o mie USD şi 490 mii lei. Suma care urmează a fi achitată în temeiul hotărârilor CEDO, în cazul în care acestea vor deveni definitive, constituie circa 3 mln euro. Ministrul Justiţiei în exerciţiu, Vitalie Pârlog, a asigurat deputaţii că ministerul realizează acţiuni ample pentru prevenirea riscului unor noi condamnări. Fiecare decizie este examinată într-o comisie specializată, care înaintează ulterior propuneri de modificare a legislaţiei. Ministrul a adus la cunoştinţă şi alte acţiuni precum renovarea mai multor penitenciare, iniţiativa instituirii mecanismului de recurs constituţional individual, proiectul de construcţie a unui noi penitenciar în conformitate cu normele europene. Procurorul general, Valeriu Gurbulea, a opinat că R. Moldova a fost supusă riscului de condamnare imediat după ratificarea Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului pentru că statul nu a reacţionat prompt şi nu a elaborat un plan de acţiuni post ratificare. Exponent al societăţii civile, preşedintele Asociaţiei „Promo-Lex”, Ion Manole, a venit cu o serie de propuneri. Printre acestea se numără sancţionarea judecătorilor pentru hotărârile nemotivate sau vădit ilegale, majorarea numărului de judecători, procurori şi ofiţeri de urmărire penală şi majorarea salariului acestora, implementarea instituţiei de regres pentru achitarea despăgubirilor (în cazul abaterilor grave şi pentru judecători) ş.a. Ion Manole a atras atenţia deputaţilor că în regiunea transnistreană se încalcă flagrant drepturile omului şi că, în acest context, ne putem aştepta la un nou val de condamnări la CEDO. Deputaţi de opoziţie au acuzat autorităţile de ineficienţă şi de incapacitatea de a asigura un nivel adecvat de respectare a drepturilor omului.