Din perspectiva interesului politic pe care îl are în cadrul negocierilor pentru formarea coaliţiei pro-europene, care pot începe săptămâna aceasta, Partidul Liberal are cea mai puternică, dar şi cea mai vulnerabilă poziţie. La astfel de concluzie ajunge analiza „Coaliţia pro-europeană între interesele naţionale şi cele de partid", publicată de IPN astăzi, 6 iulie 2015. Autorul analizei, Valeriu Vasilică, aduce câteva considerente în favoarea concluziei:
„PLDM şi PDM nu au reuşit să meargă prea departe, inclusiv în parcursul european, în formatul unei coaliţii minoritare. PL a păstrat pauza după ce nu au fost acceptate condiţiile înaintate în negocierile trecute, iar timpul s-a dovedit a fi de partea sa. De pe aceste poziţii, lozinca PL în înaintarea cerinţelor va fi „totul sau nimic”. Şi aceasta pentru că formaţiunea sau mai degrabă liderii ei se simt la fel de confortabil la guvernare ca şi în opoziţie. Însuşi Mihai Ghimpu a confirmat că nu are nevoie de guvernare, că un număr minim de mandate îi asigură oricum prezenţa în Parlament”, se spune în analiză.
Al doilea considerent ţine de precondiţia dură care deja a fost formulată: PLDM şi PDM să negocieze doar cu PL, nu şi cu PCRM. „S-ar putea ca „anticomunismul principial” al PL-ului să fie justificat de considerentele ideologice, dar s-ar putea - şi de considerente partinice. Într-o coaliţie îngustă, din doar trei partide, rolul PL, respectiv, posibilităţile de satisfacere a intereselor de partid, cresc în proporţie geometrică până la „totul sau nimic”. Într-o coaliţie largă, cu participarea PCRM, cu condiţia că acesta acceptă cursul pro-european în mod public, posibilităţile PL se diminuează dramatic. De fapt, revin la proporţiile lor fireşti pentru un partid cu cele mai puţine mandate în Parlament”.
Al treilea considerent are la bază nuanţe noi referitoare la cerinţele privind funcţia procurorului general şi cea a preşedintelui ţării. „Există semne că PL poate renunţa la cerinţa anterioară privind „procurorul european”, măcar şi din „grija” pentru bugetul ţării care nu ar putea suporta salariul de 200 mii de euro pe an, vorba lui Mihai Ghimpu. Aceleaşi semne arată că PL va fi categoric pentru partajarea de pe acum a funcţiei de preşedinte al ţării, prin alegere în Parlament. Interesul de partid, dar şi personal, ar fi că doar aşa PL ar putea pretinde să-şi aibă reprezentantul în fotoliul de şef al statului, ceea ce nu se poate întâmpla în cazul alegerilor prin vot direct, pentru că aici „minimul de mandate” nu mai este suficient. Doar că fără PCRM preşedintele nu poate fi ales în Parlament, iar PL respinge PCRM în calitate de partener de negocieri, nemaivorbind de partener de guvernare. Chiar dacă următoarea coaliţie va fi creată, este uşor de prevăzut că aceasta poziţie a PL va aduce în mai puţin de un an la situaţia când „patria şi cursul european” vor fi din nou în pericol”, se spune în analiza IPN.
Autorul consideră că interesul politic suprem al partidelor, inclusiv a celor moldoveneşti pro-europene, este obţinerea şi/sau menţinerea puterii, iar orice alte . scopuri declarate sunt fie etape intermediare, fie amăgeală politică, fie perversiune politică.