Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc.? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
Situaţia din Republica Moldova este stabilă, iar repetarea unui scenariu asemănător celui din Ucraina este exclusă. Chiar dacă nu există pericolul promovării separatismului în ţară sau în unele regiuni ale ei, autorităţile trebuie să aprobe un şir de documente care să elimine toate problemele legate de minorităţile naţionale. De această părere este preşedintele Uniunii Ucrainenilor din Moldova, Svetlana Mîsliţchi.
În opinia acesteia, statul depune eforturi pentru asigurarea armoniei între minorităţile naţionale. Existenţa Biroului Relaţii Interetnice, autoritate centrală care promovează politica statului în domeniul relaţiilor interetnice, demonstrează că autorităţile ţin cont de părerea minorităţilor naţionale, care reprezintă 30% din populaţia Republicii Moldova.
Cât priveşte ucrainenii din Moldova, Svetlana Mîsliţchi spune că aceştia au avut şi au parte de o atenţie deosebită din partea statului în studierea limbii materne, pentru care se alocă fonduri din buget. În multe localităţi populate preponderent de către ucraineni limba ucraineană este studiată la şcoală, iar acest lucru demonstrează interesul guvernării pentru limba maternă a minorităţilor naţionale. Scopul etnicilor ucraineni este ca în toate satele în care 50% din locuitori sunt ucraineni să fie predată limba maternă.
Conducerea statului susţine promovarea culturii minorităţilor naţionale, iar un exemplu este Festivalul etno-cultural organizat anual în luna septembrie. „Cred că Moldova este singurul stat din fostul spaţiu al Uniunii Sovietice unde există un astfel de eveniment cultural, susţinut de către şeful statului. Sunt organizate multe activităţi care permit să afirmăm că puterea acordă o atenţie sporită promovării culturii şi dezvoltării relaţiilor interetnice”, a subliniat preşedintele Uniunii ucrainenilor din Republica Moldova.
Chiar dacă sunt înregistrate progrese, mai sunt lucruri de făcut, spune Svetlana Mîsliţchi. Etnicii ucraineni se confruntă cu lipsa de profesori de limbă ucraineană și aceasta pentru că nu există posibilitatea studierii limbii în universităţile pedagogice din Moldova. Astfel, mulţi tineri pleacă în Ucraina la facultate şi nu mai revin. Soluţia ar fi ca la Universitatea Pedagogică din Chişinău să fie deschisă o specialitate suplimentară pentru tinerii profesori care să studieze limba ucraineană.
Svetlana Mîsliţchi mai spune că, pe lângă aceste eforturi, guvernarea trebuie să educe cetăţenii Republicii Moldova că sunt cetăţenii unui singur stat, indiferent de etnie. De asemenea, în opinia sa, promovarea bilingvismului ar fi o iniţiativă binevenită. „Îmi pare rău că în instituţiile de învăţământ nu se mai predă limba rusă ca pe vremuri. Bilingvismul oferă posibilitatea comunicării şi păstrează pacea între minorităţile naţionale. Alte state depun eforturi de-a lungul anilor pentru a ajunge la aşa ceva”, a menţionat Svetlana Mîsliţchi.
În concluzie, preşedintele Uniunii ucrainenilor din Republica Moldova a spus că cetăţenii ţării se simt acasă în Republica Moldova, iar cazuri de discriminare pe principii etnice nu se mai întâlnesc. Pericolul separatismului în Moldova în rândul etniilor nu există, iar ucrainenii care locuiesc pe malul drept al Nistrului au o atitudine negativă faţă de promovarea separatismului de către cetăţenii din regiunea transnistreană, unde un număr mare de locuitori sunt de etnie ucraineană.
Alina Marin, IPN
