În R. Moldova nimeni nu se ocupă la modul serios de problema comunităţilor externe. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Societăţii Culturale „Dunărea şi Marea”, Petru Grozavu, în cadrul consultărilor cu societatea civilă, patronate şi sindicate, iniţiate de prim-ministrul desemnat, Vlad Filat. „Relaţiile, în sens pragmatic, cu comunităţile noastre externe şi statele în care avem aceste comunităţi, fie că ele sunt istorice sau diaspore, au fost lăsate să coboare, intenţionat sau dintr-o proastă gândire a lucrurilor, la nivelul unor festivisme de genul Congresului Mondial al Moldovenilor, reunit la Chisinau din doi în doi ani şi care nu are nimic, la modul practic, cu problemele reale ale acestor comunităţi”, susţine Petru Grozavu. În opinia sa, singura perioadă în care lucrurile au mers în dinamică au fost anii 1990-1994, după care „situaţia a degradat şi azi, la nivel oficial, nimeni în R. Moldova nu se mai ocupă la modul serios de problemele comunităţilor externe, deşi avem Tratate bilaterale cu mai multe din statele de reşedinţă a acestora (Ucraina, Rusia, în primul rând), deşi suntem parte împreună la mai multe Convenţii Internaţionale pe domeniu, deşi Legea Guvernului implică şi ea anumite responsabilităţi în acest sens”. Potrivit lui Grozavu, este cazul ca Chişinăul să preia modelele clasice de relaţie cu comunităţile extrene, pe care le practică Israelul, Germania, SUA, Turcia, România şi chiar Rusia. „Lucrurile în această problemă trebuies regândite pe mai multe planuri: şi instituţional, şi conceptual, şi aplicaţional, la nivel de proiecte şi programe”. „Nu insist să avem un minister pe aceste probleme, precum îl are Rusia, nu e cazul, dar nici nu e normal ca comunităţile externe să fie lăsate şi pentru mai departe, absolut formal, în seama Departamentului pentru Relaţii Interetnice, care are cu totul alte atribuţii şi competenţe”, este de părere preşedintele SC „Dunărea şi Marea”, Petru Grozavu.