Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc.? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
Apreciind relaţiile interetnice în Republica Moldova, Vitalie Andrievschi, şeful reţelei de portaluri informaţional-analitice din Moldova şi Ucraina (ava.md, apn.md, avaukr.com ), politolog, dr. în istorie, a făcut o glumă, spunând că ar putea fi şi mai rău. „Dacă e să vorbim la modul serios, atunci observăm un progres semnificativ în comparaţie cu începutul anilor '90. Dar există şi probleme. De exemplu, în Moldova nu avem un guvern multinaţional, a subliniat politologul. Vitalie Andrievschi se întreabă dacă această situaţie este firească pentru o ţară multinaţională, cu un procentaj mare de minorităţi naţionale.
Există partide politice, inclusiv la guvernare, care, practic, nu au reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. De asemenea, există probleme în ceea ce priveşte promovarea limbii ruse, a altor limbi ale minorităţilor naţionale în regiuni compact populate de vorbitorii de limba rusă. „Toate acestea creează un disconfort”, a declarat Vitalie Andrievschi.
Întrebat dacă există pericolul de promovare a separatismului în ţară sau în unele regiuni separate, Vitalie Andrievschi a subliniat că, în general, pe ţară, un astfel de pericol nu există. În ceea ce priveşte anumite regiuni, adică „zone de criză”, acestea sunt Găgăuzia, Taraclia, Basarabeasca, nordul Moldovei, în primul rând municipiul Bălţi şi cea mai gravă problemă e în regiunea transnistreană.
Vitalie Andrievschi admite că în Moldova ar exista pericolul unui scenariu ucrainean, ca un alt stat să vrea să apere, inclusiv pe cale militară, vorbitorii de limbă rusă, moldovenească, ucraineană, găgăuză, bulgară sau alte limbi. „Da, există un anumit pericol. Din diferite motive, acesta poate veni din Rusia şi România", a menţionat politologul.
Pentru ca toţi cetăţenii ţării, indiferent de naţionalitate, să se simtă ca acasă în Republica Moldova, Vitalie Andrievschi consideră că este necesar de continuat formarea unei naţiunii civice moldoveneşti. Trebuie ca toţi să perceapă Moldova drept Patria lor. Şi Moldova, în persoana statului, cu acelaşi respect să-i trateze pe toţi cetăţenii săi.
De asemenea, trebuie introduşi în componenţa guvernului, în organele de conducere reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Partidele, de asemenea, trebuie să devină multinaţionale, iar reprezentanţii minorităţilor naţionale trebuie să fie reprezentaţi în organele de conducere ale partidelor. În Moldova Trebuie aplicată carta europeană a limbilor regionale.
Cel mai important, în opinia lui Vitalie Andrievschi, este faptul că minorităţile naţionale trebuie să simtă că Moldova este casa lor şi nu locul unde aceştia se află în deplasare. Ei trebuie să pună pe primul loc interesele Republicii Moldova, şi nu a patriei lor istorice.
Mariana Galben, IPN