În Republica Moldova, criza este ca la ea acasă, manifestându-se pe toate segmentele. Aceasta este concluzia experţilor Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, expusă în nr.16 al „Monitorului economic” (pentru trimestrul II), un studiu de analize şi prognoze trimestriale, transmite Info-Prim Neo. „Deşi ne-am străduit să fim foarte optimişti în prognoze, acesta este cel mai trist Monitor din momentul apariţiei acestei publicaţii”, spune Veaceslav Ioniţă, expert IDIS. Moldova mai mult ca orice stat din regiune va fi atacată de criză. „În 2009 vom fi martorii celei mai mari scăderi a PIB-ului, până la 12,5%. Circa 200 mii de cetăţeni vor fi în şomaj deschis sau camuflat”, spune Ioniţă. Anterior, vicepremierul Igor Dodon a spus că PIB-ul va suferi o scădere de maxim 5%. FMI a prognozat reducerea PIB-ului cu 9%. Cea mai spectaculoasă scădere, de circa 63%, este înregistrată la transportarea mărfurilor, în primele 4 luni. „Industria este în cădere liberă. Nivelul de dezvoltare al ramurii va fi mai scăzut decât în anul 2001. Pierderile în ianuarie-aprilie constituie deja 25,7%, iar până la sfârşitul anului se vor ridica la 36-37%. Şi aceasta, în condiţiile când avem stocuri foarte mari de producţie”, a menţionat Victor Parlicov, de asemenea, expert IDIS. Cea mai mare problemă o constituie comercializarea producţiei. În această perioadă au fost afectate foarte mult domeniul construcţiilor (-48,3%) importul de bunuri şi servicii(-35,8%) şi exportul (-29,3%). O altă pierdere impunătoare a economiei ţării este reducerea masei monetare cu 4 mlrd lei. Bugetul public pentru anul în curs va suferi o diminuare a veniturilor de circa 26%. „Autorităţile publice cu dificultate îşi vor îndeplini obligaţiile sociale şi cele faţă de bugetari. Circa 100 mii persoane din sectorul real nu vor mai putea activa. Deficitul bugetar în anul curent va fi de 5 mlrd lei”, spune expertul IDIS „Viitorul”, Sergiu Gaibu. Întrebat cum s-a ajuns la aceste realităţi, Veaceslav Ioniţă a spus: „ Din 2003-2004 până în prezent Guvernul avea o singură problemă, cum să cheltuie banii, un surplus anual la buget, venit din remitenţele concetăţenilor noştri care lucrează peste hotare. Şi nu a oferit pârghii de atragere a finanţărilor pentru acoperirea găurilor bugetare”. Cu referire la primul program anticriză, lansat de Guvern, Victor Parlicov a menţionat că acesta este un plan de intenţii, un manifest politic. „Numai două lucruri reale are programul: liberalizarea exportului şi importului, şi finanţarea sectorului real cu 500 mln lei. Restul acţiunilor efectuate de Guvern sunt contradictorii declaraţiilor făcute. Există şanse mari ca competitivitatea pentru aceste surse va fi câştigată de bugetul public şi nu de agenţii economici, aşa cum ar trebui să fie pentru redresarea economiei naţionale”, a spus Parlicov.