Calitatea limbii române vorbită acum în Moldova, faţă de cea vorbită cu 15 ani în urmă, este foarte diferită, iar tendinţa este de îmbunătăţire. Cei mici vorbesc chiar mai bine decât maturii, deoarece aceştia cresc privind desene animate şi filme pe posturi româneşti, dublate într-o limbă corectă. De această părere este Valeriu Culev, cercetător ştiinţific la Centrul Naţional de Terminologie al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Cercetătorul a declarat pentru IPN că vorbitorii din Moldova cel mai mult greşesc făcând traduceri din limba rusă, construiesc fraze după modelul rusesc, de exemplu: „Da ce tu faci?”. „Am avut chiar astăzi un exemplu cu aprobarea unui text publicitar. Scria că se vând apartamente „în credit”. Toţi ar spune că e corect, dar nu este. E un calc lingvistic, corect este „pe credit”, a preciza Valeriu Culev.
Cercetătorul a mai spus că în vorbirea locuitorilor din Republica Moldova deseori auzim şi „Pentru ce echipă boleşti?”, aceasta fiind greşit, trebuie să se spună: „Cu ce echipă ţii?”. Mai este şi „cer scuzare”, formulă utilizată în loc de „cer scuze”. Foarte frecvent se utilizează şi „Felicitări cu Anul Nou, cu sărbătoarea, cu maiul etc.”, corect fiind „Felicitări cu ocazia...”. „Mai este şi expresia „l-a chemat la covor”, toţi cred că e corectă. Da, cuvintele sunt corecte, însă ca să redai sensul româneşte trebuie să spui „L-a chemat la raport”. Mai este şi „ne citea lecţia”, nu este corect, trebuie să se spună „a ţinut lecţia sau ne-a predat”. A citi nu are sensul de a preda”, a precizat Valeriu Culev.
Cercetătorul menţionează că foarte des vorbitorii mai spun„mi s-a primit sau nu mi s-a primit” , aceasta expresie fiind o molimă pentru limba română, corect fiind „am reuşit sau n-am reuşit”. Lumea mai puţin cultivată foloseşte cuvântul „fibă” format de la „fie”. Iar unele variante de expresii au ajuns să fie considerate corecte precum „cărticică de economii” sau „cărticică de muncă”. „Acestea au intrat în lexic ca ceva normal, cuvântul este românesc şi n-ar supăra dacă ar fi înţeles de românii din toate zonele”, a spus Valeriu Culev.
Promovarea vorbirii greşite are loc pentru că nu toată lumea este cultă, nu citeşte destul. Limba este umplută de „gunoaie” verbale, s-a promovat modul de exprimare greşit, spune cercetătorul. Valeriu Culev insistă că presa ar trebui să fie foarte atentă, să nu promoveze modele eronate de exprimare.
„Oamenii dacă doresc să vorbească bine în limba română, fără greşeli, trebuie şi să-şi controleze exprimarea. Însă nu există nicio limbă vorbită perfect de către toţi vorbitorii, oricum circulă variante considerate greşite, până la urmă tiranul limbii este uzul. Noi luptăm cu acest „nu se primeşte” de foarte mult timp, până la urmă tot uzul va hotărî care formă se va păstra”, a spus Valeriu Culev.
Cercetătorul insistă că este necesar să consultăm Dicţionarul greşelilor de limbă, iar vorbirea corectă se învaţă prin perseverenţă şi umor, aşa cum este în acest dicţionar, fiind prezentate exemple de greşeli comise frecvent.
Valeriu Culev spune totuşi că s-a făcut un salt enorm faţă de ceea ce se vorbea acum 15 ani. Lumea spune că este în creştere o „generaţie Minimax” (post TV cu desene animate, dublat în română n.r.), o generaţie care priveşte filme româneşti. Copiii asimilează foarte uşor, însuşesc corect limba dacă au astfel de modele. Cercetătorul spune că am avea o necesitate stringentă de filme dublate în română ca oamenii să audă cum se pronunţă corect. Internetul acum promovează o limbă mai infectă decât presa. „Acolo scrie cine vrea şi cum poate, acolo e prăpăd în privinţa corectitudinii limbii utilizate”, a mai spus cercetătorul.
Sărbătoarea „Limba Noastră” este marcată pe 31 august.
