Cu cât localitatea este mai mare, cu atât este mai mic procentul femeilor incluse pe listele electorale, arată o analiză efectuată în cadrul Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte. Dar şi acolo unde sunt prezente femei, acestea se regăsesc în mare parte la coada listei. La fel este situaţia şi cu tinerii.
La o conferinţă de presă la IPN, sociologul Vasile Cantarji, care a analizat prezenţa femeilor pe listele electorale pe un eşantion de 120 de primării şi consilii, a declarat că femeile reprezintă 19,6% din candidaţii la funcţia de primar. În cazul candidaţilor în consiliile locale, proporţia de femei este de 35,1%.
Prezenţa redusă a femeilor pe listele electorale se explică, potrivit sociologului, prin faptul că acestea nu sunt suficient promovate în cadrul formaţiunilor politice din care fac parte, iar dacă şi-ar dori să candideze independent, deseori nu o pot face din cauză că nu dispun de resurse financiare pentru campanie. O altă explicaţie este abordarea tradiţionalistă că femeia e cea care trebuie să se ocupe de treburile casnice. De asemenea, femeile nu dispun de foarte mult timp pentru a creşte profesional, pentru că mai mulţi ani îi dedică creşterii copiilor.
Cristian Ciobanu, reprezentant al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a declarat că din cele 9 platforme electorale disponibile ale candidaţilor la funcţia de primar al capitalei, niciun criteriu analizat prin prisma dimensiunii de gen nu a acumulat mai mult de 5 de puncte din 10.
Cele mai mari punctaje au fost acumulate la criteriul „Proiecte de infrastructură sensibile la gen”, ceea ce înseamnă proiecte de locuinţe sociale, proiecte de infrastructură comunală, transport public, proiecte de recreere şi relaxare şi proiecte de securitate personală în spaţiul public (ex. iluminare stradală). Următoarele două criterii care au acumulat cele mai multe puncte sunt: „Politici de implicare a comunităţii” şi „Egalitatea de gen ca valoare politică”. Pe de altă parte, criteriul „Serviciile publice sensibile la gen” a acumulat 0 puncte.
Potrivit lui Cristian Ciobanu, foarte rar când platformele se adresau diferite categorii ale populaţiei – vârstnici, familii tinere etc. – în mare parte acestea tratează electoratul ca pe o masă omogenă.