66% din respondenţii unui studiu susţin că în instanţele judecătoreşti se recurge frecvent la bani, cadouri şi contacte personale pentru a soluţiona cazurile. În acelaşi timp, 72% din respondenţi ar prefera să plătească taxe mai mari în mod oficial în instanţele de judecată, arată rezultatele unui sondaj de opinie realizat în raioanele Anenii Noi şi Ialoveni, transmite Info-Prim Neo.
Studiul sociologic, lansat la Chişinău joi, 15 ianuarie, a fost realizat de către asociaţia obştească „Iniţiativa Social-Rurală” (ISR) în cadrul Proiectului „Parteneriat anti-corupţie şi Campania de promovare a eforturilor anti-corupţie”. Potrivit sondajului, pentru soluţionarea litigiilor în instanţele de judecată 43% dintre respondenţi au mărturisit că se dă mită intermediarilor şi 37% - avocaţilor şi 15% - direct judecătorilor. Doar 35% dintre respondenţii din Anenii Noi şi 32% dintre respondenţii din Ialoveni afirmă că au dat mită de bună voie în instituţiile justiţiei. 45% din persoanele chestionate au spus că mărimea medie a mitei plătite judecătorului este de 5-10 mii de lei, iar alte 33% spun că aceasta în dependenţă de caz.
Studiul a mai arătat că printre principalele cauze ale corupţiei sunt salariile mici, presiunea superiorilor, lacunele în legislaţie, nepedepsirea celor vinovaţi şi lipsa transparenţei. „Trebuie să se atragă o deosebită atenţie lucrului în vederea asigurării unei transparenţe a proceselor de judecată. În acest fel, nivelul corupţiei ar scădea esenţial”, recomandă sociologul Nicolae Sali.
„Raportul reflectă situaţia reală fiindcă reprezintă opinia populaţiei”, constată Sandu Alexandru, judecător la Judecătoria Ialoveni. Totuşi, el nu este îngrijorat de rezultatele cercetării, fiindcă proiectul, pentru prima dată, divizează plăţile pentru serviciile de asistenţa juridică (avocat) şi plăţile pentru judecătorie. Judecătorul este sigur că majoritatea sumelor acordate intermediarilor nu ajung la judecători. „Corupţia din instanţele de judecată va putea fi redusă atunci când va fi o practică judiciară clar stabilită, asigurarea materială a judecătorilor la nivel ca membrii familiei lui să aibă nu mai puţin decât minimul de existenţă pe ţară. În rest, totul ţine de cei 7 ani de acasă ai fiecărui judecător, funcţionar”, este de părere Sandu Alexandru.
Sondajul a fost efectuat pe un eşantion aleator de 300 de persoane, în două etape: iulie-august şi octombrie-noiembrie 2008. În cadrul aceluiaşi proiect, care finisează la 15 februarie, au fost organizate dezbateri publice cu participarea juriştilor, cetăţenilor care au experienţă de procese judiciare, membrilor societăţii civile şi funcţionarilor publici din raioanele Ialoveni şi Anenii Noi. De asemenea, a fost desfăşurată o campanie de sensibilizare a opiniei publice incluzând distribuirea materialelor informative, organizarea talk-show-urilor la radio şi publicarea materialelor informative în presa scrisă. Aceste activităţi au avut menirea de a informa populaţia. „Cetăţenii nu cunosc foarte multe despre un proces judiciar: durata lui, etapele legale. De aceea intrând pe uşa instanţei, ei întâmpină dificultăţi şi deseori cad pradă manipulărilor”, susţine coordonatorul proiectului Maria Brodesco, directorul ISR.
„Acest proiect este unul de pledoarie în interesul cetăţeanului pentru informarea lui în prevenirea corupţiei. Din punctul nostru de vedere, nu este suficient să monitorizezi eforturile Guvernului întru combaterea corupţiei. Este important să sensibilizezi şi cetăţeanul pentru ca el să conştientizeze care este dauna adusă de corupţie dezvoltării ţării”, spune Liliana Palihovici, manager coordonator de granturi AED.
Proiectul a început în februarie 2008 şi este implementat cu suportul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile în Moldova (SCSMCM), beneficiind de grantul acordat de Guvernul Statelor Unite prin Corporaţia Provocărilor Mileniumului şi administrat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). SCSMCM este implementată de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED).
