Alegerile pentru Adunarea Populară din UTA Găgăuzia au scos la suprafaţă două tendinţe – scăderea ponderii PCRM şi creşterea influenţei PDM prin intermediul mişcării „Găgăuzia Nouă”. Alegerea preşedintelui Adunării Populare a avut loc, tradiţional, cu o anumită doză de scandal. Acest fapt denotă că în regiunea autonomă se va menţine şi în continuare starea de confruntare între Mihail Formuzal şi Nicolae Dudoglo. De această părere sunt analiştii politici contactaţi de Info-Prim Neo. [Numărul mare de independenţi nu este neobişnuit pentru Găgăuzia] În urma alegerilor pentru Adunarea Populară au fost aleşi 25 de candidaţi independenţi, 7 comunişti, 2 liberal-democraţi şi un candidat socialist. Un număr mare de candidaţi independenţi pentru UTA Găgăuzia nu este ceva neobişnuit. „La alegerile din 2008, de asemenea, a fost ales un număr mare de candidaţi independenţi – 21. La alegerile din 1999 au fost aleşi 25 de candidaţi independenţi, adică un număr similar cu cel din acest an”, a declarat analistul politic Andrei Iovu. Acest lucru poate fi explicat prin dimensiunile regiunii, rolul liderilor locali, determinismul etnic, legislaţia Republicii Moldova care interzice partidele regionale, dar şi prin relaţiile sociale care s-au stabilit aici. Mai mult decât atât, numărul mare de candidaţi independenţi, spune analistul, este determinat şi de sistemul electoral care funcţionează în UTA Găgăuzia, sistem majoritar în două tururi de scrutin. [Confruntarea se va menţine până în 2014] Analistul politic Ion Tăbârţă a declarat pentru Info-Prim Neo că se ştie foarte bine că deputaţii independenţi din Găgăuzia orbitează între două partide informale – „Găgăuzia Nouă” şi „Găgăuzia Unită”. Primul din ele, în frunte cu Nicolae Dudoglo, este apropiat de Partidul Democrat din Moldova, în special de prim-vicepreşedintele acestei formaţiuni, Vladimir Plahotniuc. „Găgăuzia Unită” se concentrează în jurul başcanului UTA Găgăuzia, Mihail Formuzal. A treia forţă politică din Găgăuzia este PCRM. Cel mai probabil, această stare de confruntare se va menţine până la alegerile parlamentare din 2014, consideră Ion Tăbârţă. Cu cât se vor apropia mai mult alegerile, cu atât partidele din centru vor încerca să ocupe teritoriu în UTA Găgăuzia. „Vor fi mai active partidele de stânga, deoarece electoratul găgăuz este vorbitor de rusă, cu un caracter pronunţat al votului etnic. Liderii politici din regiune vor încerca să speculeze acest fapt, încercând să obţină cât mai multe dividende de la Chişinău”, a relatat analistul. [PDM urmăreşte să-şi consolideze poziţiile în Găgăuzia] Analistul politic Andrei Iovu susţine că, faptul că PDM nu a acumulat voturi suficiente pentru a avea reprezentanţi în Adunarea Populară relevă că prestaţia acestui partid în regiune urmează a fi ameliorată. Probabil acesta este scopul central al PDM, ca prin intermediul mişcării „Găgăuzia Nouă” să consolideze poziţiile partidului. Pe de altă parte, crede analistul, este prea mult spus că PDM va avea cea mai mare influenţă în regiune. Acest lucru este argumentat de faptul că liderii politici din Găgăuzia doresc în primul rând să-şi consolideze propriile mişcări politice, pentru a-şi asigura o stabilitate a puterii şi, eventual, chiar să edifice propriile partide, distanţându-se într-un fel de politica şi partidele politice de la nivel naţional. [Reconfigurarea puterii este posibilă] Andrei Iovu remarcă că, din experienţa alegerilor anterioare, candidaţii independenţi îşi arată afilierea politică mai cu seamă în procesul de constituire a organelor de conducere. Şi de această dată, cel mai probabil, se va se va merge pe acelaşi scenariu. „Pe de o parte, acest lucru oferă spaţiu de manevră actualului başcan, care poate negocia formarea unei alianţe în scopul asigurării sprijinului politic în Adunarea Populară. Pe de altă parte, putem asista la o reconfigurare a puterii, când se va încerca de a limita autoritatea başcanului. Acest scenariu este mai probabil, ţinând cont de faptul că preşedintele Adunării Populare a fost ales un exponent al mişcării „Găgăuzia Nouă”, care este în rivalitate cu mişcarea „Găgăuzia Unită”, care susţine poziţia actualului başcan”, a specificat Andrei Iovu. În opinia sa, procesul de configurare a puterii poate dura şi câteva luni. Cert este că başcanul oricum rămâne a fi persoana oficială supremă a Găgăuziei, având autoritate asupra tuturor autorităţilor administraţiei publice în UTA Găgăuzia – fapt care îi oferă un avantaj din oficiu.