La selectarea şi numirea membrilor Curţii de Conturi se pune accentul pe criterii politice, şi nu pe integritate şi profesionalism, iar lipsa verificării prealabile a candidaţilor permite accederea în cadrul instituţiei a unor persoane cu reputaţie pătată. Concluziile aparţin organizaţiei Transparency International Moldova, care a evaluat mai multe instituţii ale Sistemului Naţional de Integritate, în cadrul unui proiect susţinut financiar de către Comisia Europeană.
În cadrul unei conferinţe depresă la IPN, expertul Transparency International (TI) Moldova, Ianina Spinei, a subliniat că, deşi Curtea de Conturi dispune de independenţă financiară, nu are posibilitatea de aduce experţi străini pentru a efectua rapoarte de audit ale instituţiilor financiare din Moldova.
Curtea nu duce lipsă de personal şi chiar asigură instruirea profesională şi anticorupţie a acestuia, însă există cazuri de nerespectare a normelor etice şi restricţiilor de post-angajare. Astfel, mai mulţi membri ai Curţii de Conturi, după ce se eliberează din funcţie, se angajează în instituţii pe care le-au supus auditului, ceea ce este o restricţie de post-angajare.
Expertul a mai subliniat că, în ultimii ani, relaţiile Curţii de Conturi cu Parlamentului s-au îmbunătăţit. Cu toate acestea, experţii apreciază conlucrarea între cele două entităţi ca fiind insuficientă, în lipsa unor proceduri care ar reglementa conlucrarea dintre ele.
Deşi legislaţia stabileşte că rapoartele financiare anuale ale Curţii de Conturi urmează a fi supuse unui audit extern, efectuat de către o organizaţie internaţională, selectată de către Parlament prin concurs, până în prezent această cerinţă nu este îndeplinită.
O altă constatare ţine de rapoartele Curţii de Conturi privind încălcarea legislaţiei la utilizarea mijloacelor financiare şi administrarea patrimoniului public. Potrivit TI Moldova, o parte considerabilă a recomandărilor curţii nu se implementează. Acest lucru se întâmplă din cauza lipsei sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei de către membrii organelor colegiale de decizie, comisiile parlamentare de profil.
Principalele propuneri pentru redresarea situaţiei în cadrul Curţii de Conturi ar fi verificarea prealabilă de către Serviciul de Informaţii şi Securitate a candidaţilor la anumite funcţii în cadrul instituţiei. O altă propunere este ca Parlamentul să numească la conducerea curţii reprezentanţi ai opoziţiei de guvernare şi să introducă răspunderea penală a membrilor organelor colegiale de decizie. Totodată, Parlamentul este îndemnat să exercite controlul asupra implementării hotărârilor Curţii de Conturi şi să organizeze un concurs de selectare a unei companii internaţionale de audit care să efectueze auditul raportului financiar al instituţiei.
Transparency International Moldova a evaluat instituţiile Sistemului Naţional de Integritate în cadrul proiectului „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în 5 ţări membre ale Parteneriatului Estic.
