La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de presă IPN şi-a propus să identifice cum s-au descurcat autorităţile publice locale în mandatul care se încheie. Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi vor da aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării. Ciclu IPN: municipiul Comrat
---
Municipiul Comrat, spre deosebire de Chişinău şi Bălţi, cuprinde o singură localitate. Populaţia totală a oraşului este de peste 25 de mii de locuitori.
Factorul geopolitic resimţit în campania electorală pentru funcţia de başcan al Găgăuziei se resimte şi în campania electorală pentru alegerile locale din 14 iunie, subliniază directorul executiv al Centrului de Tineret „Piligrim-Demo” din Comrat, Mihail Sirkeli. Deja al treilea ciclu consecutiv, alegerile locale sunt precedate de scrutinul pentru başcan. Referindu-se la exemplul actualului primar de Comrat, Nicolae Dudoglo, care din 2007 a participat la toate alegerile din Găgăuzia, Mihail Sirkeli a spus că acesta s-a promovat activ în campania pentru funcţia de başcan, iar acum nu se manifestă în niciun fel, mizând pe activismul său din februarie-martie. Şi această practică arată că de două ori a ieşit învingător, acumulând un număr mare din sufragii.
De mai bine de 10 ani, lucrurile în oraş rămân practic neschimbate. Unica schimbare vizibilă este reamenajarea parcului central. Celelalte iniţiative bat pasul pe loc. Apeductul din oraş prezintă un grad înalt de uzură şi provoacă pierderi enorme de apă. La fel, nu a fost soluţionată problema legată de canalizare şi epurare a apei, şi nici cea legată de renovarea instituţiilor de învăţământ avariate. O restanţă sunt şi gunoiştele neautorizate, care pot fi văzute la fiecare colţ. Dacă şi sunt renovate careva edificii sau construite altele noi în oraş, totul se face datorită oamenilor de afaceri care activează în Comrat şi nicidecum nu este meritul administraţiei locale. Din păcate, spune directorul „Piligrim-Demo”, oamenii, când ajung să-şi dea votul, nu se gândesc la problemele care rămân nesoluţionate, fiind de multe ori influenţaţi de factorul geopolitic.
Mihail Sirkeli a declarat că în majoritatea cazurilor, în activitatea autorităţilor publice locale totul depinde de mecanismul de distribuire a finanţelor publice, mai ales în ceea ce ţine de investiţiile capitale, care nu sunt deloc transparente, fiind atestată tendinţa de a distribui aceşti bani după principiul clientelismului politic. Gestionarea banilor publici se menţine excesiv de centralizată. Legea cu privire la finanţele publice locale nu oferă un grad suficient de autonomie financiară autorităţilor administrativ-teritoriale atât de nivelul I, cât şi de nivelul II. Gradul de autonomie trebuie să fie mult mai mare, ca localităţile să aibă competenţe să ia decizii pentru a soluţiona problemele cu care se confruntă localitatea.
Mihail Sirkeli spune că e nevoie de a reduce numărul primăriilor. În UTA Găgăuzia există localităţi unde sunt în jur de 500 de locuitori şi aceste sate au primărie proprie – practică care se dovedeşte a fi ineficientă. E necesar să fie schimbat mecanismul, să fie lărgite unităţile teritorial-administrative şi să fie implementată o descentralizarea financiară, una reală, nu doar la nivel declarativ. Expertul susţine că, deşi în lege sunt indicate anumite competenţe ale autorităţilor locale, acestea nu pot fi aplicate pentru că nu există suficientă autonomie financiară şi nici autonomie în luarea deciziilor.
Elena Nistor, IPN