În municipiul Chişinău sunt luaţi la evidenţă peste 1700 de copii cu unicul sau ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare, dintre care o pătrime nu merg încă la şcoală. O evaluare a Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copiilor arată că în 4 din 10 cazuri părinţii stau în străinătate mai mult de 5 ani, transmite Info-Prim Neo. De cele mai multe ori copiii nu sunt lăsaţi în grija unui reprezentant legal, iar acest fapt comportă multiple riscuri, a declarat la o conferinţă de presă şeful adjunct al Direcţiei, Clara Caţ. Oficialul a dat exemplul situaţiilor în care micuţii au nevoie de intervenţii chirurgicale pentru care este nevoie de aprobarea părinţilor sau a tutorilor legali. Rezultatele evaluării arată că în mai bine de jumătate dintre cazuri copii sunt lăsaţi cu buneii. Aproape o treime din copii rămân în ţară cu unchi sau mătuşe, iar restul sunt lăsaţi în grija fraţilor şi surorilor mai mari (10%) şi chiar a persoanelor străine (2,4%). Agnesa Eftodi, specialist în cadrul Direcţiei pentru protecţia drepturilor copiilor, a menţionat că majoritatea copiilor a căror situaţie a fost evaluată dispun de condiţii bune de trai şi, în principiu, sunt asiguraţi material, iar relaţiile cu persoanele în supravegherea cărora au rămas sunt bune. Totuşi, s-au evidenţiat problemele în dezvoltarea psihologică a copiilor crescuţi fără părinţi, mai ales a celor de vârstă preşcolară, şi influenţa negativă în formarea concepţiilor de viaţă. Peste 60% dintre copiii cu părinţii peste hotare au reuşita şcolară în scădere. Specialiştii Direcţiei au identificat şi 19 copii lăsaţi în grija persoanelor cu boli sociale cronice, cum sunt alcoolismul, tuberculoza etc. În aceste cazuri se vor lua măsuri şi, dacă nu vor fi găsite alternative mai bune, este posibil ca aceşti copii să fie internaţi în centre de plasament. Minorii luaţi la evidenţă nu reprezintă toţi copii cu părinţi peste hotare. În unele cazuri asistenţilor sociali, pur şi simplu, nu li s-a deschis uşa. Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copiilor planifică să iniţieze o colaborare cu reprezentanţii diasporei pentru a lua legătura cu părinţii care pleacă ilegal din ţară şi care, de frică să nu fie repatriaţi, nu stabilesc contacte necesare prin ambasade sau alte reprezentanţe guvernamentale. De asemenea, se prevede dezvoltarea unor centre comunitare care acordă asistenţă, implementarea unor activităţi de tip instructiv etc.