În preajma maternității nr. 2 din capitală au fost descoperite urmele de amenajare a Pieței Vechi, iar sub nivelul de călcare al acesteia a fost descoperit un cimitir, care se presupune că este unul dintre cele mai vechi din Chișinău, fiind vorba despre secolul XVI. Descoperirea a fost făcută în cadrul cercetărilor arheologice, realizate de către experții de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, cu sprijinul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău.
Într-o conferință de presă la IPN, șefa Direcției arhitectură, Svetlana Dogotaru, a declarat că este vorba despre un proiect al Primăriei municipiului Chișinău, care a fost lansat anul acesta ca urmare a investițiilor alocate pentru arheologie. „Este de fapt pentru prima dată când în Chișinău și chiar în Republica Moldova se finanțează și se organizează astfel de cercetări din resurse bugetare. Am avut ocazia să colaborăm cu Universitatea „Ion Creangă” care ne prezintă astăzi rezultatele primelor cercetări. Avem în examinare cinci situri, iar pe două dintre ele au început lucrările. Este vorba despre Biserica „Constantin și Elena”, în jurul cimitirului Visterniceni și Piața Veche a Târgului Chișinău, așa-numita Maternitate nr. 2. S-au făcut descoperiri care au confirmat meritul investiției”, a notat responsabila.
Coordonatorul săpăturilor arheologice, Sergiu Musteață, doctor habilitat, UPS „Ion „Creangă”, a menționat că orașul Chișinău, ca localitate, a avut mai multe piețe, dar a avut una centrală – Piața Veche care a existat și a fost un epicentru economic, cultural și religios al Chișinăului. Însă, din păcate a fost demolată și ea în a doua jumătate a secolului XX. Imediat după al Doilea Război Mondial, noua administrație a orașului a efectuat lucrări de reamenajare și demolare a multor bunuri construite, a reconfigurat structura urbană și zona respectivă cu spațiile Pieței Vechi a fost nivelată. În locul ei a fost construită Maternitatea nr. 2, care de altfel în luna mai a fost recunoscută ca monument istoric – clădirea în sine și parcul adiacent.
Potrivit lui Sergiu Musteață, cele câteva secțiuni de verificare au scos în evidență urmele de amenajare a pieței, nivelul de călcare al ei, faptul că interiorul pieței a fost amenajat cu piatră bătătorită, urme de diferite construcții, inclusiv subterane. „Dar descoperirea cea mai importantă, poate chiar a anului, o reprezintă urmele unui cimitir sub nivelul de călcare a pieței care cred că este unul dintre cele mai vechi cimitire ale Chișinăului, dintr-un îndepărtat ev mediu, fiind vorba de secolul XVI. Or, toate cele peste zece morminte care au fost cercetate, practic, toate au monede. Starea lor nu este cea mai bună, dar sperăm să le curețe și să le conserveze pentru a putea stabili perioada cronologică a înmormântărilor”, a precizat coordonatorul săpăturilor arheologice.
Ion Ursu, membru al echipei de cercetare, susține că în lipsa vreo unui document scris, s-a descoperit un cimitir medieval care aparține acestor locuri, fie satului Chișinău, fie satului Buiucani. „Urmează să stabilim. Un cimitir care e datat acum de noi cu începutul secolului XVI, dar noi credem că ar fi și mai timpuriu. Am cercetat doar 14 metri pătrați și am identificat 14 morminte, dintre care au putut fi cercetate zece. Sunt femei, bărbați, dar și copii. Toate mormintele sunt creștine, toate au sicrie bine lucrate, gropile sunt trapezoidale. Fiecare mormânt practic avea o monedă, de regulă din argint sau cupru, însă din cauza solului pot fi greu citite”, povestește arheologul
În opinia sa, un asemenea monument, un asemenea cimitir merită a fi cercetat integral pentru a înțelege situația demografică, situația materială chiar, „pentru că scheletele prin analiza antropologică dau mult mai multă informație decât cronologic sau apartenența la o anumită comunitate. În urma cercetării osteologice putem afla nu doar vârsta, sexul, dar și cauzele morții, îndeletnicirile etc. la fel unele intervenții chirurgicale” a spus specialistul.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
