Chiar dacă sunt puțini cei care pun la îndoială intențiile bune ale guvernării de a reforma sistemul de justiție, vocile scepticilor sunt tot mai puternice. Acest scepticism este alimentat de viteza lentă cu care se mișcă unele reforme anunțate, precum și de comunicarea publică palidă despre reformele realizate, care sunt numeroase de altfel. Scepticismul este alimentat și de ezitarea în luarea unor decizii critice în justiție și procuratură, de planificarea mai puțin previzibilă a unor reforme sau de evoluția modestă a dosarelor de rezonanță. Declarațiile aparțin președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, și au fost făcute în deschiderea Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției 2022, transmite IPN.
„Reformele din domeniul justiției nu pot fi de scurtă urată, nu pot duce la rezultate palpabile peste noapte și nici nu sunt pentru cei care nu văd departe. Deoarece ele sunt mai puțin despre schimbarea legilor și mai mult despre schimbarea oamenilor și a comportamentelor. În cazul Moldovei s-ar putea să fie chiar despre reclădirea din temelie a sistemului de justiție în baza altor valori decât în trecut. Valori noi cum ar fi: corectitudine, profesionalism, transparență și cumsecădenie”, a declarat președintele CRJM.
Potrivit lui, transformarea justiției în democrațiile în tranziție nu a fost ușoară în nicio țară. Rezistența sistemului de justiție și a celor care văd în justiția independentă un pericol personal, experiența limitată a echipei de guvernare, dar și resursele umane și financiare limitate – sunt doar unele dintre provocările existente. Acestea, în coroborare cu instabilitatea regională și consecințele pandemiei, fac din reformarea reală a justiției și combaterea marii corupții o țintă foarte greu de atins. „Însă conducerea țării nu cred că își poate permite să dea greș la acest capitol, aceste reforme fiind cele care au adus-o la guvernare. Mai mult, în calitate de țară-candidat la UE nu mai putem evita schimbările profunde din justiție și combaterea corupției dacă vrem să ajungem acolo unde am declarat”; a mai spus Vladislav Gribincea.
Prezent la eveniment, ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon, a menționat că este necesară o muncă comună pentru a avansa și pentru a avea o reformă reală a justiției și a combaterii corupției, pentru că nu este deloc ușor. „Justiția reală și reforma anticorupție sunt imposibile fără instituții puternice independente. Aceasta înseamnă fortificarea și echiparea acestor instituții, cum ar fi Centrul Național Anticorupție, Agenția Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție”, a mai spus diplomatul american.
Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, a declarat că acordarea Republicii Moldova a statutului de candidat a plasat relațiile cu UE într-o perspectivă nouă. Și Uniunea Europeană are o implicare puternică pentru a asigure o cooperare mai bună în reformarea justiției. „Într-adevăr, avem anumite condiționalități și este foarte important ca această listă să fie respectată. Ea trebuie realizată de către Republica Moldova înainte de a deveni membru cu drepturi depline ale UE. Republica Moldova trebuie să fie pregătită și să respecte acele standarde pe care le respectă toți membrii UE”, a notat oficialul. Potrivit lui Janis Mazeiks, cazurile din justiție sunt foarte mult politizate, iar încrederea în sistemul de justiție este subminată. Oficialul a mai spus că sistemul de justiție din Moldova este departe de a fi autentic, independent sau imparțial. Și părerea Comisiei Europene este că, deși cadrul constituțional și legislativ asigură independența și imparțialitatea justiției, dar în practică, integritatea și responsabilitatea sistemului judecătoresc trebuie îmbunătățite semnificativ.
Forumul Reformarea Justiției și Combaterea Corupției 2022 se desfășoară timp de două zile la Chișinău, 15-16 septembrie.
