La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de presă IPN şi-a propus să identifice cum s-au descurcat autorităţile publice locale în mandatul care se încheie. Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi vor da aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării. Ciclu IPN: raionul Anenii Noi
---
Raionul Anenii Noi are 45 de localităţi, 26 de primării. Populaţia totală a raionului este de peste 80 de mii de locuitori.
Localităţile rurale ale ţării noastre, şi raionul Anenii Noi nu constituie o excepţie, sunt localităţi cu infrastructură rutieră slab dezvoltată, cu dificultăţi de acces pe alocuri, iar simpla comasare a lor nu ar duce la nimic bun. Este nevoie de o reevaluare a atribuţiilor autorităţilor locale, de o redistribuire a pârghiilor financiare de la centru la periferie, pentru a asigura viabilitatea localităţilor. Sugestia vine de la redactorul-şef al ziarului „Adevărul de Anenii Noi”, Octavian Zelinski, preşedinte al Asociaţiei Obşteşti „Astra-Anenii Noi”. În opinia sa, în prezent nu se atestă o asemenea preocupare din partea autorităţilor, fapt pentru care avem ceea ce avem – sate fără populaţie, fără economie, fără perspective, iar simpla axare pe reforma administrativ-teritorială e un drum care nu duce nicăieri.
Octavian Zelinski a menţionat că în raionul Anenii Noi există o primărie cu circa 11 mii de locuitori, altele au în jur de 5 mii de locuitori, dar există şi localităţi care au sub 2 mii de locuitori. Cele din ultimul grup sunt localităţi cu economie slab dezvoltată, cu un număr mic de agenţi economici, cu elevi puţini în şcoli. Jurnalistul nu exclude o posibilă îmbunătăţire a situaţiei în cazul unei reforme administrative, însă spune că fiecare caz trebuie discutat în parte.
Octavian Zelinski crede că o îmbunătăţire radicală în ceea ce priveşte dezvoltarea satelor nu se prefigurează în viitorii 5-10 ani, chiar dacă există unele proiecte implementate la nivel local, pe alocuri de succes. Resursele bugetare interne ale ţării nu permit nicidecum o „revoluţie” în materie de dezvoltare rurală, iar cele câteva miliarde de lei anual, adică granturile şi creditele externe care vin în ţară, nu sunt suficiente decât pentru acţiuni punctuale în unele primării cu autorităţi active, nu şi pentru a schimba ceva radical la nivel de ţară.
„Un calcul simplu: cele circa 10 mii de km de drumuri naţionale pe care le are ţara necesită minimum 240 de miliarde de lei pentru a le reasfalta 100%. O sumă enormă pentru Moldova. Nu mai vorbesc de drumurile comunale (interne), care ar constitui subiectul preocupării autorităţilor locale. Un alt calcul: asigurarea unei localităţi rurale de circa 3600 – 4000 de locuitori cu apă şi canalizare costă minimum 15 milioane de lei, mă refer la satul Şerpeni din raionul nostru, unde este implementat un asemenea proiect. Iar la noi în ţară minimum 60% din cele cca 900 de localităţi rurale nu beneficiază de apă, iar de canalizare nu au auzit nici locuitorii centrelor raionale. Ar fi vorba iar de sute de miliarde de lei, conform estimărilor, sumă pe care din nou, nici un proiect nu-l poate oferi Moldovei în următorii 5-10, dacă nu 20 de ani”, notează reprezentantul societăţii civile.
Octavian Zelinski a declarat că per ansamblu nu putem vorbi de succese mari la capitolul „proiecte” atât la nivel de ţară, cât şi de raion. În Anenii Noi există primării de succes în ceea ce priveşte numărul şi ponderea proiectelor în localitate, de exemplu Primăria Calfa sau Primăria Şerpeni, care au reuşit să atragă în ultimii ani proiecte însemnate la capitolul apă şi canalizare, eficienţă energetică etc. Ar mai fi şi primăriile Roşcani şi Puhăceni-Delacău, unde, graţie Corporaţiei „Provocările Mileniului”, au fost repuse în funcţiune sistemele de irigare distruse în perioada post-sovietică.
Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Astra-Anenii Noi” a reiterat că, atât timp cât nu dispunem în ţară de fonduri suficiente, iar proiectele din afara ţării ating cel mult 50-100 de mii de euro per localitate, acest fapt nu inspiră încă mult optimism. Fondurile structurale europene, adică banii reali, nu vor fi accesibile, în linii mari, decât după depunerea cererii de aderare la UE, fapt care, în condiţiile actuale, pare de ordinul fantasticului. Potrivit expertului, ca şi în cazul alegerilor locale din alte raioane ale ţării, miza ar urma să fie dezvoltarea localităţilor.
Elena Nistor, IPN
