În perioada electorală a alegerilor parlamentare din 24 februarie s-a făcut evidentă o schimbare de accente – dinspre partide spre politicieni. Se atestă fenomenul potrivit căruia procesul politic s-a personalizat, discutându-se mai puțin despre ideologii, programe și mai mult prin prisma persoanelor, a liderilor politici. De această părere este comentatorul politic, Ion Tăbârță.
Solicitat de IPN să comenteze numărul mai mic de partide, înregistrat în circumscripția națională, comparativ cu scrutinul parlamentar precedent, Ion Tăbârță a declarat că diminuarea, aproape în jumătate, ar putea fi explicată prin introducerea sistemului mixt și existența proporției de 50 și 51 de mandate.
Potrivit lui, anterior, întotdeauna au fost în jur de patru partide, care au reușit să acceadă în Parlament, partide cu șanse electorale, dar doritori erau mai mulți. Acum se constată că acest număr de doritori a scăzut, pentru că s-au înjumătățit și șansele electorale ale partidelor politice. În cadrul precedentului sistem electoral, de exemplu, un partid acumula 6%, care asigura trecerea pragului electoral. În baza acestor 6%, plus redistribuirea procentajului partidelor care nu au trecut pragul, partidul respectiv putea obține 8-9 mandate în Parlament. Or, acum aceste 6% aduc trei deputați, maximum patru. „Astfel, numărul deputaților aleși din partea partidelor se poate micșora în jumătate”, explică Ion Tăbârță.
Un alt aspect al actualului sistem, spune comentatorul, e că partidele mici, care anterior nu aveau șanse să treacă pragul electoral, ar putea fi reprezentante în Parlament. Acestea mizează pe faptul că într-o anumită circumscripție uninominală, pot obține un mandat sau două. „De exemplu, în cazul Partidului „Șor”, nu este clar dacă, păstrându-se sistemul proporțional, ar fi trecut în Parlament – poate dau sau poate nu. Însă în actualul sistem electoral, cel mai probabil în legislativ vor ajunge doi-trei reprezentanți ai acestei formațiuni. O situație similară, conform rating-urilor, este și în cazul Partidului Politic Partidul Nostru, care pe listă națională are mai puține șanse, însă are la Bălți sau într-o altă circumscripție din nordul țării”, opinează Ion Tăbârță.
Comentatorul a declarat că în cadrul acestei campanii nu se discută despre ideologii, programe, ci mai mult prin prisma persoanelor, a liderilor politici. Potrivit lui, în teritoriu, practic nu se discută despre partid, ci despre un anumit lider. „Sigur că un anumit politician venit de pe filiera unui anumit partid politic influent, sporește șansele de a câștiga într-o anumită circumscripție uninominală. Însă, într-un anumit context, dacă va exista un reprezentant slab al unui partid, în teritoriu, iar un candidat independent este o personalitate mai puternică, formațiunea politică are puține șanse să câștige în această circumscripție”, mai spune comentatorul.
Perioada de depunere a cererilor pentru înregistrare în calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, s-a încheiat joi, 24 ianuarie. Astfel, în circumscripția națională și-au depus dosarele pentru înregistrare 15 partide, iar nouă dintre ele au fost deja înregistrate. La alegerile parlamentare din 2014, în cursa electorală s-au înregistrat 24 de concurenți electorali, printre care doar patru candidați independenți.