[Ştire Info-Prim Neo din ciclul „2011: cum a fost şi cum n-a fost”] În 2011 au apărut mai multe instituţii media, ceea ce conferă o varietate mai mare domeniului. Surprinzător, au apărut şi câteva ziare pe lângă audiovizual, însă mulţi jurnalişti lasă la o parte etica profesională în favoarea senzaţionalului. Vicepreşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Corina Fusu a declarat pentru Info-Prim Neo că reuşita mass-media este că acum are mai multă libertate de exprimare. „Jurnaliştii au acces la toate informaţiile. Minusul constă în „deprofesionalizarea” jurnaliştilor. Fiind într-o situaţie de concurenţă foarte mare şi a timpului care îi presează, jurnaliştii realizează materialele cu mai puţină rigurozitate”, a spus Corina Fusu. În ultima vreme se fac puţine materiale de investigaţie. „Se observă că presa aleargă după evenimente şocante, nu depune efort să facă materiale sau emisiuni despre valori precum dragostea, cumsecădenia, corectitudinea sau despre drepturile omului. Vreau ca jurnaliştii noştri să se perfecţioneze, deoarece media este firul care conectează societatea cu celelalte domenii, jurnalistul are un rol extrem de important şi trebuie să devină o putere în stat”, a menţionat Corina Fusu. Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei, spune că în 2011 au fost şi lucruri bune, şi mai puţin bune. „Am fost surprins să văd că au apărut instituţii media noi, şi nu doar pe segmentul audiovizualului, au apărut şi ziare, chiar dacă se consideră că o afacere cu ziare nu are niciun profit. Cu timpul vom vedea ce sunt acestea, proiecte ale oamenilor care vor să asigure populaţia cu informaţie de calitate sau doar nişte proiecte făcute de persoane cu interese politice. Se va vedea la o eventuală campanie electorală”, a subliniat directorul API. Petru Macovei a ţinut să menţioneze că un eveniment important este faptul că în 2011 s-a aprobat o versiune nouă a Codului Deontologic al jurnaliştilor. „Pentru prima dată acest cod a fost semnat de un număr de aproximativ 70% de instituţiile media din ţară, care s-au obligat să-l respecte. Partea proastă e că aceste prevederi încă nu sunt pe deplin respectate. Experienţa arată că unele instituţii semnatare deseori fac compromisuri în ceea ce priveşte etica jurnalistică în favoarea unor subiecte care ţin de senzaţional, de şocant, de rating”, a comunicat directorul API. Expertul subliniază că au început să funcţioneze, de bine de rău, instrumentele de măsurare a ponderii instituţiilor mass-media. Agenţiile publicitare din ţară pot să vadă ce tiraje în realitate au unele instituţii, nu statistici umflate. Directorul API a adăugat că politicul exercită în continuare presiuni destul de mari asupra mass-media. „Nu în sensul de cum era până în 2009, când imixtiunile puterii în activitatea editorială a mass-media erau evidente. Acum politicienii au înţeles că pentru a-şi atinge scopul au nevoie de surse de manipulare a opiniei publice şi pe căi legale sau semilegale au intrat în posesia instituţiilor media de la noi”, a spus Petru Macovei. Potrivit directorului API, publicul s-a săturat de atâta politică: alegerea preşedintelui, nealegerea lui, certurile politicienilor. Din perspectiva cetăţeanului simplu aceste teme nu sunt relevante. În linii mari putem vorbi despre politic, deoarece ne afectează, dar în societate sunt o mie şi una de teme care nu sunt abordate sub nicio formă de către mass-media – susţine expertul. „Aceasta vorbeşte şi despre calitatea jurnalismului din Moldova. Foarte mulţi reporteri nu fac altceva decât să meargă pe la conferinţe şi ascultă cum unii politicieni îi acuză pe alţii şi în cele mai dese cazuri nici nu merg să întrebe opinia celor acuzaţi. Iese un fel de jurnalism de transmitere a opiniilor unor oameni despre alţi oameni, iar temele importante rămân în afară. Nu generalizez, există şi jurnalişti care-şi fac treaba bine, însă se practică jurnalismul de reacţie faţă de declaraţii”, a remarcat directorul executiv al API. Petru Macovei are încredere că domeniul mass-media va avansa. „Depinde foarte mult de consumatorii informaţiilor, se vede că oamenii au o atitudine tot mai critică faţă de produsul media. Aceasta se observă prin numărul de plângeri în creştere depuse la Consiliul de presă. Când această masă critică va fi în creştere, editorii se vor gândi foarte mult asupra calităţii produsului lor”, a subliniat expertul. Petru Macovei a mai spus că există o dinamică pozitivă, care îi lasă o anumită doză de optimism, că cele mai multe instituţii media, în special cele cu priză, vor practica un jurnalism responsabil în anul care vine. Potrivita datelor Asociaţiei Presei Independente, în Moldova sunt în jur de 150 de instituţii media active. [Mariana Galben, Info-Prim Neo]