Directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS, Ilia Trombițki, susține că hidroenergia rămâne o componentă importantă a sistemelor energetice din țările Parteneriatului Estic. În plus, față de capacitățile de manevrare necesare pentru acoperirea sarcinilor de vârf, hidroenergia, în contextul creșterii energiei regenerabile, este o capacitate de echilibrare, a cărei cerere crește vertiginos. Doctorul în biologie mai spune că centrale hidroelectrice mici sunt considerate o soluție la problema alimentării cu energie electrică în regiunile muntoase îndepărtate.
„Dar vor rezista oare râurile noastre la creșterea presiunii hidroenergetice în fața schimbărilor climatice și a scăderii disponibilității apei? Cum să se evalueze impactul hidroenergiei asupra ecosistemelor fluviale și a ecosistemelor conexe? Ce servicii ecosistemice ale râurilor se pierd și degradează sub influența hidroenergiei și cine pierde din aceasta? Cum să se evalueze pierderea serviciilor ecosistemice și se asigure restaurarea acestora? La aceste întrebări au căutat răspunsuri experții proiectului „Servicii ecosistemice și hidroenergia: pilotarea instrumentelor europene în bazinele hidrografice ale țărilor Parteneriatului Estic”, care a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene”, a declarat Ilia Trombiţki într-o conferință de presă la IPN.
Ilia Trombițki, care este și coordonatorul proiectului, a menționat că evaluarea serviciilor ecosistemice ar trebui să devină principalul instrument ce ar trebui utilizat pentru a evalua în mod obiectiv consecințele impactului proiectelor hidroenergetice asupra ecosistemelor fluviale și celor din apropiere. Pentru factorii de decizie și pentru populație nu este deloc evident că profitul obținut din producția de energie a apelor fluviale este rezultatul pierderii acelor servicii utilizate de către țară în ansamblu și de către persoane aparte.
Ruslan Gavriliuk, directorul Centrului Ecologic Național din Ucraina, a menționat că, timp de mai multe decenii, industria hidroenergetică a exploatat râurile Ucrainei, în timp ce se credea că apa este o resursă regenerabilă, iar impactul asupra stării ecosistemelor fluviale nu se evalua. Potrivit lui, râurile erau exploatate pentru a genera electricitate, care este unul dintre serviciile ecosistemice, iar ecosistemele fluviale au degradat până la punctul în care toate celelalte servicii ecosistemice au fost pierdute sau au scăzut semnificativ. „Este important să înțelegem că în fiecare zi folosim serviciile ecosistemice pe care le oferă mediul, inclusiv râurile. În acest fel, acționăm ca factori determinanți ai schimbărilor negative din ecosisteme, afectând serviciile ecosistemice”, a notat Ruslan Gavriliuk.
Aram Gabrielian, de la ONG-ul de mediu și cultural „Hazer”, a menționat că ordinul Guvernului Republicii Armenia din 2013, de a elabora un proiect de lege privind serviciile ecosistemice până la sfârșitul anului 2015, nu a fost încă îndeplinit. Rezultatele studiului serviciilor ecosistemice din bazinul pilot al râului Arghici din bazinul lacului Sevan au arătat că funcționarea micii hidrocentrale „Arghici” (capacitate instalată de 9,8 MW) pe acest râu a cauzat daune catastrofale ihtiofaunei, compusă din șase specii de pești, și, în același timp, a dus la pierderea altor servicii ecosistemice care erau utilizate pe scară largă de populația celor opt localități situate în bazinul hidrografic înainte funcționarea micii hidrocentrale în 2013. În același timp, construirea activă de hidrocentrale mici în cadrul programului de dezvoltare a micilor hidrocentrale – numărul de centrale hidroelectrice mici funcționale a ajuns la 188 și au fost eliberate încă 23 de licențe de construcție – continuă, în urma căreia ecosistemele fluviale naturale din Armenia sunt practic pierdute.
Proiectul este implementat grație schemei de Re-grantare 2020 a Forumului societății civile al Parteneriatului Estic, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, ca parte a sprijinului societății civile din regiune. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Asociației Internaționale de Mediu a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS și a partenerilor de proiect și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
