Deja de trei secole, cetăţenii Ungariei sărbătoresc pe 22 ianuarie Ziua imnului naţional, numit „Himnusz”. Tot în această zi este marcată şi Ziua culturii maghiare, notează IPN cu referire la ambasadorul Ungariei în Republica Moldova, Mátyás Szilagyi.
Istoria imnului maghiar porneşte încă din 1823, într-o perioadă pe care poporul maghiar a denumit-o „Epoca reformei”. Ambasadorul Ungariei în Republica Moldova, Mátyás Szilagyi, a menţionat că această perioadă în care a fost scris imnul naţional a fost una plină de speranţă şi optimist, iar spiritul acesteia s-a transpus în versurile imnului naţional.
Textul imnului naţional al Ungariei a fost scris de către poetul maghiar Ferenc Kolcsey, iar muzica a fost compusă de către compozitorul Ferenc Erkel.
Ambasadorul ungar, Mátyás Szilagyi, a menţionat că imnul naţional a fost tradus în mai multe limbi începând cu secolul al XIX-lea, inclusiv în limba română şi rusă. Ca şi în celelalte ţări creştine, iniţial, imnul Ungariei era un cântec bisericesc catolic, după care a existat şi un imn bisericesc reformat, care a fost scris după marile valuri reformate şi protestante. Un fapt relevant este că în comunităţile credincioşilor se cântă ambele imnuri, iar imnul naţional oficial a fost inclus împreună cu imnul bisericesc în cărţile cu psalmi şi continuă să fie cântat până în prezent în cadrul slujbelor religioase. Astfel, chiar dacă nu a fost scris de o faţă bisericească, imnul a devenit o rugăciune, iar primul vers al acestuia începe cu un mesaj profund religios „Doamne, binecuvântează-i pe maghiari”.
„Epoca reformei care a început în 1823 cu prima adunare de reformare a ţării şi care a durat până la revoluţia din 1848, a fost caracterizată de opere foarte importante în domeniul ştiinţei şi artei. Această epocă a fost marcată de spiritul renaşterii naţionale a maghiarilor, care până atunci au fost parte ai Imperiului Habsburgic. Imnul reflectă viziunile întregii naţiuni maghiare privind independenţa teritorială şi de aici rezultă un puternic caracter integrator al naţiunii. A fost o epocă foarte importantă din aspect politic”, a spus ambasadorul.
Imnul a fost interpretat în mai multe versiuni, recent a apărut o versiune mai modernă, mai ritmată şi mai scurtă. Ambasadorul a precizat că s-a trecut la această variantă din cauza întrecerilor sportive, unde este interpretat imnul, deoarece timpul acordat sportivilor pentru intonarea imnului naţional este limitat. Textul însă nu a fost schimbat.
Diplomatul a subliniat că, spre deosebire de alte popoare, tonalitatea imnului naţional maghiar nu este combativă, asemenea unui marş militar, ci dimpotrivă, una melodică şi melancolică. „Mai mulţi critici din domeniul muzicii au subliniat că tonalitatea imnului naţional coincide cu spiritul naţional, care este melancolic şi mai puţin combativ. Cu atât mai mult, textul imnului este o reîntoarcere în istoria Ungariei, care nu întotdeauna a fost combativă, dar şi tristă”, a spus ambasadorul.
Textul imnului, cu un puternic mesaj religios, reflectă şi o parte semnificativă a istoriei Ungariei prin luptele purtate de către poporul maghiar şi pierderile suportate.
„La noi imnul este mai frumos, mai melancolic, nu ca un marş militar. Este un imn de o valoare artistică semnificativă, care reflectă toate viziunile cetăţenilor maghiari. Imnul este de lungă durată şi reprezintă o valoare istorică nu doar literară”, a adăugat Mátyás Szilagyi.
Imnul bisericesc al Ungariei intitulat „Szozat”este inclus în cartea de cântări romano-catolice „Hozsanna” şi începe cu versurile „Patriei neclintit să-i fi credincios, o, maghiare”. Acesta se bucură de statutul legal şi social aproape egal cu cel al „Himnusz” prin Constituţia Ungariei.
