Sprijinul militar suplimentar promis recent Republicii Moldova de către Uniunea Europeană respectă statutul de neutralitate al țării și oferă posibilitatea de a consolida potențialul de care dispune ea. De această părere este expertul permanent al proiectului Igor Boțan. „Cooperarea Moldovei cu UE este absolut legitimă, mai ales că UE oferă suport pentru reziliență și nu este vorba de arme sau armament letal. Această reziliență ne va permite să rezistăm în caz de necesitate o anumită perioadă”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Ce înseamnă, de ce este necesar și pe cine deranjează sprijinul militar suplimentar acordat Republicii Moldova de către UE?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Întrebat dacă ajutorul militar promis de Uniunea Europeană respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, Igor Boțan s-a referit la Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană în care se spune că „Moldova, împreună cu UE, trebuie să contribuie la consolidarea păcii și a stabilității în regiune. Republica Moldova, fiind un stat neutru, nu poate lua partea unei lature beligerante”. În acest sens, expertul a precizat că „nici Republica Moldova, nici UE nu sunt părți beligerante”.
Expertul a dat exemplul Ucrainei care primește ajutorul militar din partea Uniunii Europene. „Previziunile în privința rezistenței Ucrainei au fost foarte pesimiste. În pofida acestui fapt, atunci când Ucraina a demonstrat opiniei publice internaționale că este gata să se apere și să lupte, comunitatea europeană a început să le pună la dispoziția arme de care au nevoie. Opinia publică internațională a spus foarte clar că Ucraina are dreptate și se apără în acest moment. Și reziliența Ucrainei a fost suficientă pentru a rezista o perioadă de timp, până când s-a format opinia publică, până când statele care sunt semnatare ale documentelor internaționale au decis cum procedează în această situație. Și actualmente vedem că Ucraina primește și armament letal, și suport de tot tipul pentru a rezista împotriva acestei agresiunii. Tehnologic vorbind, atunci când UE ne spune că o să ne dea suport pentru reziliență, noi trebuie să înțelegem la ce ne trebuie această reziliență. În primul rând, aceasta ne trebuie ca să rezistăm în caz de necesitate o anumită perioadă, după care să fim în drept să revendicăm suportul internațional pentru a rezista, în caz contrar, nu avem nicio șansă. Dacă dăm dovadă că suntem în stare să rezistăm, se deschid și alte oportunități”, a menționat Igor Boțan.
În particular, expertul a comparat bugetele militare ale statelor care fac parte din blocuri militare cu cele ale țărilor neutre și a tras concluzia că „politica de securitate a Republicii Moldova are nevoie de o revizie totală”, subliniind că acum acest lucru este greu de realizat.
„Eu pornesc de la premisa că politica de securitate a Republicii Moldova a fost una reactivă și niciodată nu a fost una preventivă. Aceasta numaidecât trebuie revizuită. Armata trebuie dotată pe potrivă, pornind de la potențialul pe care îl are Moldova, ca aceasta să fie capabilă să reziste atât timp, cât clasa politică, diplomația moldovenească, asigură atragerea suportului internațional necesar, inclusiv așa cum prevede Acordul de Asociere Republicii Moldova cu UE. Și acest lucru devine o realitate. Doar că revizuirea totală a politicii de securitate a Republicii Moldova vine în circumstanțe foarte dificile, când am văzut că un stat își revendică înapoi teritoriile pe care le-a avut imperiul sovietic sau imperiul rus cândva. Mai mult decât atât, noi vedem că această țară prin oficialii săi spune că Ucraina nu trebuie să existe. Astfel, tehnologic vorbind, la început avem nevoie de reziliență, pornind de la potențialul și pericolele pe care îl avem”, a declarat Igor Boțan.
Statutul de neutralitate al Moldovei a apărut în Constituția în 1994. Potrivit expertului permanent, principalul argument pentru neutralitatea țării au fost forțele străine care au luat sub controlul său o parte din teritoriul Moldovei. Pentru ca aceste forțe străine să fie retrase, Moldova a acceptat conceptul de neutralitatea”.
„Neutralitatea, de fapt, nu există în lume. Acest fapt ne-a demonstrat Elveția. Deși Elveția, fiind un stat neutru, nu participă la niciun fel de lucruri legate de suportul militar, aceasta are voce privind aprecierea lucrurilor care se întâmplă în lume. De aceea, și Republica Moldova este în drept să aibă atitudinea sa față de pericolele care apar în regiune, rămânând stat neutru în limitele prevăzute de Constituția Republicii Moldova și de dreptul internațional”, a adăugat expertul.
Dezbaterea publică la tema „Ce înseamnă, de ce este necesar și pe cine deranjează sprijinul militar suplimentar acordat Republicii Moldova de către UE?”, organizată de IPN, a fost ediția a 244-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
