Când se va termina războiul din Ucraina, nu trebuie să mai rămână conflicte înghețate. În acest context, Republica Moldova ar trebui să întreprindă toți pașii pentru a fi pregătită de momentul X, când își va putea soluționa problema transnistreană. Declarații în acest sens au fost făcute de expertul permanent al proiectului Igor Boțan în cadrul dezbaterii publice cu genericul Summitul NATO: impact asupra Ucrainei și Moldovei, transmite IPN.
Igor Boțan spune că există elemente importante care fac ca paragraful 81 din Declarația finală a summitului NATO de la Vilnius să fie apreciat ca un succes pentru Republica Modova. „Faptul că problema retragerii trupelor rusești a migrat de pe agendă OSCE pe agenda NATO, deja este un lucru extrem de important. Acest lucru nu poate fi ignorat”, spune expertul. El adaugă că acest război pe care l-a pornit Rusia împotriva Ucrainei are impact de schimbări tectonice.
„UE și-a schimbat atitudinea față de țările din zona gri dintre țările UE și Rusia. Deci, UE dând undă verde pentru Ucrainei, Republicii Moldova și eventual Georgiei pentru eventuala aderare la UE. Uniunea Europeană a făcut concluzia că este periculos să lași în zona gri, între UE și Rusia, state cărora nu știi ce li se poate întâmpla. Al doilea lucru foarte important este că, dacă transmiți acest semnal pe dimensiunea integrării europene, nu poți în situația în care Ucraina rezistă, să nu-i transmiți mesajul că ușile NATO sunt deschise în eventualitatea că satisface criteriilor de aderare. Ucraina, după terminarea războiului, cu certitudine are acest mesaj. Noi, aici, în Republica Moldova, primim acest mesaj, prin paragraful 81, implicarea NATO în cel puțin respectarea angajamentelor la care Rusia a renunțat după Summitul OSCE din 1999 de la Istanbul. Deci, avem la activ respectarea integrității teritoriale și a suveranității Republicii Moldova, precum și cererea de retragere a trupelor rusești”, spune Igor Boțan.
Referindu-se la poziția pe care o au organizațiile societății civile și societatea în general, expertul permanent al proiectului, Igor Boțan spune că există organizații exponente ale societății civile care susțin eventuala aderare a Republicii Moldova la NATO, deși sunt conștiente că acest lucru este dificil. Dar există elemente ale societății civile care insistă că Republica Moldova trebuie să rămână o țară neutră.
„Mai mult decât atât, acest segment al societății civile a participat recent la o conferință în Elveția unde a insistat că Republica Moldova trebuie să fie un stat neutru nu doar din punct de vedere militar, dar și din punct de vedere politic, adică Republica Moldova ar trebui să-și extindă neutralitatea și asupra mesajelor politice de susținere a Ucrainei pentru a nu antagoniza și mai mult Rusia. Deci, acest lucru persistă în societatea noastră”, spune Igor Boțan.
Expertul face referire și la sondajele de opinie din ultima perioadă care arată că procentajul celor care susțin aderare Republicii Moldova la NATO este în creștere cu aproape 5%. Igor Boțan spune că acest indicator nu este deloc de neglijat. „Nu este puțin, dacă ținem cont de faptul că în perioada Uniunii Sovietice, dar și mai încoace cetățenilor Republicii Moldova li se inocula ideea că NATO nu este o alianță defensivă, ci dimpotrivă ar fi o alianță care ar promova interesele în special ale Statelor Unite”, a declarat Igor Boțan.
Dezbaterea publică cu genericul „Summitul NATO: impact asupra Ucrainei și Moldovei” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
