Din perspectiva dezvoltării Republicii Moldova, cetățenii trebuie să înțeleagă că încet-încet țara se mișcă în direcția Turciei, Emiratelor Arabe Unite și altor modele asemănătoare de țară. Totodată, proiectul de acordare a cetățeniei Republicii Moldova pentru investiții poate avea un impact despre care nici nu ne putem da seama. Opiniile au fost expuse în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice și societății moldovenești”, ediția a 96-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova, de către Igor Boțan, expertul permanent al proiectului.
Igor Boțan spune că Republica Moldova s-a pomenit într-o situație foarte proastă. Pe de o parte, relațiile cu Federația Rusă sunt rele, marcate de conflictul ucrainean, pe de altă parte, a stricat dramatic relațiile cu UE. „Cetățenii trebuie să înțeleagă că acum principalii parteneri ai Republicii Moldova sunt Turcia, Emiratele Arabe Unite. Potrivit lui, repoziționarea s-a produs imediat după data de 4 iulie, atunci când plata primei tranșe din Programul de Asistență Macrofinanciară a UE pentru Republica Moldova a fost suspendată. „100 de milioane de euro nu este atât de mult și acest lucru se vede și cred că pentru cei care guvernează astăzi Moldova alegerea deja s-a făcut. Dacă UE e principială, se găsesc alte centre de atracție unde sunt și bani, și nu sunt condiționalități. Pentru guvernare este foarte important ca puterea să fie în mâini puternice, să existe verticala puterii, iar justiția, democrația sunt pe planul doi”, spune expertul.
Potrivit lui, acordarea cetățeniei Republicii Moldova contra investițiilor înseamnă un cadou pentru cei care o vor cumpăra pentru 100 de mii de dolari „pentru că vor avea acces liber la procurarea tuturor cernoziomurilor din Republica Moldova. E un lucru extrem de interesant și atractiv pentru unii”, spune Igor Boțan.
Expertul se întreabă de ce prevederea privind justiția din Rezoluția Parlamentului European miră pe cineva? „Doar ministrul justiției al Republicii Moldova, în luna ianuarie, a recunoscut că reforma justiției a eșuat. Liderul partidului de guvernământ, la fel, a recunoscut că reforma justiției a eșuat, de aceea, a venit cu inițiativa de a fi aleși judecătorii de către cetățeni. Dacă găsim aceasta în raportul Comisiei de la Veneția, spunem că asta a fost influențat de cineva. Asta în timp ce guvernarea însăși recunoaște că este așa. Au fost anulate alegerile din municipiul Chișinău. Noi am văzut toată verticala justiției: de la prima instanță, cea de Apel, Curtea Supremă a Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii au făcut corp comun pentru a apăra această decizie de care râde toată lumea. Deci, ce trebuie să mai facă Comisia Europeană, Parlamentul European ca să ne convingă că toate aceste referințe la o influență oarecare foarte nocivă sunt aberante în mare măsură?”, se întreabă expertul. Potrivit lui, statele UE au ambasade la Chișinău și șefii de stat, guvernele acestor state sunt informate din prima sursă despre ceea ce se întâmplă în Moldova.
De asemenea, Igor Boțan a făcut referință la justiția selectivă. În opinia lui, sunt procese de rezonanță extraordinar de interesante și cetățenii ar vrea să înțeleagă de ce acestea au loc cu ușile închise.
În privința miliardului furat expertul se întreabă, cum trebuie să trateze deputații Parlamentului European lucrurile atunci, când există rapoartele KROLL, când de patru ani de la furt oamenii nu știu cine sunt autorii reali? „Există acțiuni în care ni se spune că celui care este condamnat pentru corupție pasivă lui i se pune în cârcă furtul miliardului. Cum toate lucrurile astea trebuie să le trateze deputații din Parlamentul European atunci, când întocmesc un astfel de document? Și hai acum să punem pe cântar ceea ce sunt fapte reale și ceea ce sunt toate alegațiile”, îndeamnă expertul.
„Însuși faptul că aceste lucruri sunt menționate în această rezoluție este foarte grav pentru Republica Moldova pentru că oficialii europeni înțeleg foarte bine ce se întâmplă în această țară și cum s-a ajuns până în acest punct. După protocoalele secrete prin care au fost partajate instituțiile statului între partidele de la guvernare, toate evoluțiile, colapsul justiției, justiția selectivă, faptul că membrii Guvernului vin și ascultă deciziile pe care le ia o persoană care nici măcar nu are o funcție oficială, toate aceste lucruri arată că există pârghii de influență ascunse de ochii lumii, netransparente în Republica Moldova și asta e grav”, a conchis Igor Boțan.
Potrivit lui, Uniunea Europeană este o uniune a valorilor și dacă valorile sunt subminate, UE este obligată, prin instituțiile sale, să pună degetul pe rană și să spună lucrurilor pe nume. „Ar trebui UE să camufleze lucrurile urâte care au loc în societățile țărilor asociate? Eu cred că acesta este ultimul lucru pe care ar trebui să-l facă”, spune expertul.
În opinia lui, impactul acestei rezoluții este deja vizibil pentru Republica Moldova. „Pentru mulți ani înainte mai degrabă vor fi exprimate regrete că nu ne-a dus capul să ne cramponăm de vectorul european, pentru că o țară ca Republica Moldova, cu o economie de 25 de mii de ori mai mică decât cea a UE, putea fi ajutată foarte repede să meargă înainte”, a notat Igor Boțan.
Dezbaterea „Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice și societății moldovenești”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
