Voința electoratului privind integrarea europeană a țării depinde de calitatea comunicării dintre partidele care se află la guvernare cu cetățenii. În anul 2005, 75% dintre cetățenii moldoveni se pronunțau pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, arată datele unui sondaj. Astfel, a fost nevoie ca Partidul Comuniștilor, care se afla atunci la guvernare, să își schimbe macazul. Dar au existat și efecte inverse – după furtul miliardului, atunci când la guvernare se afla Alianța pentru Integrare Europeană, numărul cetățenilor care pleda pentru integrarea europeană a Republicii Moldova a scăzut până la 40%. Aceasta arată cât de mult contează comunicarea cu alegătorii, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Statutul de candidat și ireversibilitatea integrării europene se ține pe voința societății: de ce depinde ea în condițiile actuale?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan a subliniat că procesul de integrare a Republicii Moldova este unul legal și legitim. „De exemplu, actuala poziție a Partidului Comuniștilor, partid parlamentar de opoziție, anunțată în cadrul campaniei electorale, este că e nevoie de completarea Constituției, care să prevadă că vectorul european al Republicii Moldova este unul incontestabil. Există și alte forțe politice, care se pronunță pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În 2019-2021, premierul Ion Chicu a insistat în declarațiile sale pe vectorul european al Republicii Moldova. De-a lungul anilor, nimeni nu a încercat să schimbe denumirea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene”, a spus expertul.
„Ultimele sondaje arată că majoritatea cetățenilor moldoveni pledează pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În ultimii 10 ani, 80-90% dintre cetățenii moldoveni care se află peste hotarele țării votează pentru partide proeuropene. Per ansamblu, între 2/3 și 3/4 dintre cetățenii moldoveni pledează pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a precizat Igor Boțan.
În același timp, el a menționat că UE este flexibilă față de partidele de la guvernare: „În anii 2006-2009, Guvernul comunist era interesat să atragă bani de la Uniunea Europeană pentru suportul bugetar al țării. Apoi a urmat istoria de succes, forumul de la 24 martie 2010, atunci când Republica Moldova a beneficiat de 2 miliarde de dolari, dintre care jumătate din bani erau granturi, iar cealaltă jumătate – credite”.
„La 25 iunie 2008, guvernarea comunistă de atunci a adoptat drept obiectiv ca Republica Moldova să obțină statutul de țară candidată UE. Republica Moldova a obținut acest statut, în 2022, dar cu o altă guvernare. Această guvernare trebuie să își promoveze platforma electorală, deoarece promisiunile electorale ale guvernării PAS coincid cu condițiile pe care UE le-a înaintat Republicii Moldova pentru ca țara să devină membră a Uniunii Europene. Există suport din partea UE, dar mai e nevoie ca opoziția parlamentară să fie atrasă în discuții serioase despre integrare europeană”, a opinat Igor Boțan.
Potrivit expertului, societatea moldovenească este pregătită ca Republica Moldova să devină membră a UE, dar ea trebuie să asiste în acest sens la un discurs coerent, calificat din partea guvernării, în primul rând. „Iar guvernarea cred că are destulă capacitate ca să se angajeze într-un astfel de dialog cu cetățenii. Noi, cei care participăm la astfel de dezbateri, trebuie să venim cu argumente pentru a fundamenta cât se poate de solid că vectorul de integrare europeană al Republicii Moldova este unul absolut legitim, el deja are o istorie și această istorie este de mai bine de un sfert de veac în derulare”, a conchis Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Statutul de candidat și ireversibilitatea integrării europene se ține pe voința societății: de ce depinde ea în condițiile actuale?” este ediția a 258-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
