Prim-ministrul Valeriu Streleţ anticipează măsurile care trebuie luate, astfel ca, atunci când vor veni delegaţiile instituţiilor financiare internaţionale, să le poată spune că principalele cerinţe pe care le-au avut faţă de Guvernul Republicii Moldova pentru a semna un acord au început să fie implementate. De această părere este analistul politic Igor Boţan, care subliniază, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că preţul social este foarte-foarte înalt şi că cetăţenii trebuie să-l plătească, transmite IPN.
Potrivit lui Igor Boţan, majorarea preţurilor are un anumit motiv, despre care a vorbit şi premierul Valeriu Streleţ, şi anume că majorarea preţurilor la pâine este, în mare parte, o consecinţă a miliardului furat.
„Actualmente, suntem într-o situaţie foarte dificilă şi modalitatea în care ieşim din această situaţie dificilă este extrem de importantă pentru Republica Moldova. Trebuie să lăsăm, probabil, acest guvern foarte rapid să adopte toate deciziile proaste nepopulare. Adică această guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană trebuie lăsată să negocieze şi să semneze acordul cu FMI, ca cetăţenii să ştie cine poartă vina pentru înrăutăţirea stării sociale din Republica Moldova”, a spus Igor Boţan, subliniind că a doua soluţie pe care trebuie să o adopte Guvernul Streleţ este transformarea miliardului furat în datorie de stat şi urmează să vedem cum va face acest lucru.
„Trebuie să trecem prin această etapă şi trebuie să ne manifestăm ca cetăţeni care înţeleg că producătorii agricoli, că instituţiile de procesare trebuie cumva salvate, care sunt parte a economiei Republicii Moldova”, a subliniat analistul. Potrivit lui Igor Boţan, condiţiile impuse de FMI pentru asanarea situaţiei necesită proceduri dureroase, iar politicienii trebuie să facă acest lucru foarte-foarte rapid, în primele luni ale toamnei anului 2015, apoi cetăţenii vor decide cum vor proceda.
În opinia sa, dacă în 2010 liderii alianţei nu ar fi partajat politic instituţiile de ocrotire a normelor de drept şi de reglementare, dacă s-ar fi respectat decizia Curţii Constituţionale din decembrie 2010, în care se face o delimitare clară între instituţiile politice şi cele de interes public major, Moldova nu ar fi ajuns în această situaţie şi cetăţenii nu ar fi puşi să plătească acest preţ.
