Pentru ca necunoașterea limbii române să nu mai „scoată scântei” între oameni și să nu mai servească unor interese de dezbinare a societății, inclusiv la nivel de politici de partid– autoritățile trebuie să facă exact aceea ce prevede legislația Republicii Moldova. Declarații în acest sens a făcut Igor Boțan, expertul permanent al proiectului în cadrul dezbaterii publice la tema „Cum funcționează limba română în calitate de instrument al armonizării relațiilor sociale în Republica Moldova? Rolul autorităților și așteptările cetățenilor în acest proces”, care a avut loc la Agenția de presă IPN.
Expertul consideră că factorul politic a făcut multă zâzanie pentru ca subiectul să devină unul fierbinte. Cu titlu de exemplu de abordare speculativă, el s-a referit la un editorial din ziarul „Comunistul” din 13 aprilie 2001 care spunea că „de-ar fi identică de trei ori limba moldovenească cu cea română”, comuniștii trebuie să insiste că ea este, totuși, moldovenească, din considerente geopolitice și etnopolitice.
Astfel se face clar, în viziunea expertului, că politicienii au avut tot timpul politica lingvistică prinsă de interesele de partid. Această abordare a lăsat o amprentă. „Cât privește denumirea limbii, mediul academic și-a spus părerea. Legea din 1989 a stabilit că o numiți română, că o numiți moldovenească, limbile sunt identice. Legea prin care a fost adoptată Concepția politicii de stat (anul 2003), de asemenea, stabilește că este vorba despre una și aceeași limbă. Și dacă ne referim la preferințe, până în prezent unele partide politice insistă pe „limba moldovenească”. Și această insistență este legată de interese”.
În asemenea condiții, a opinat vorbitorul, publicul și decizionarii ar trebui să facă abstracție de aceste interese și să-și orienteze toate eforturile pentru armonizarea relațiilor lingvistice din țara noastră, lăsând fără ascultare partidele care exploatează falsuri și ignoră opinia învățaților.
În contextul ideii că problemele nerezolvate se transformă în generatoare de riscuri, expertul a opinat că dacă aspectul legal al situației este pus la punct, „totul depinde de resursele pe care autoritățile le aplică în sistemul de învățământ de toate nivele. Gradul de însușire a limbii române de către tânăra generație depinde de investițiile care se fac în domeniu”.
Cât privește faptul că o parte mai mare de alolingvi ar părea să susțină războiul din Ucraina, expertul s-a referit la sondaje și discuțiile informale cu unii lideri de politici. „Nu trebuie să vă mire că nu am luat atitudine față de aceea ce se întâmplă, spun acești lideri. Dacă încercăm să formulăm o poziție publică, ne putem pomeni cu divizări în partid”, prognoză confirmată de date sociologice potrivit cărora aproape o treime din moldoveni, indiferent de limba vorbită și apartenența etnică, susțin războiul Rusiei în Ucraina.
„Noi, cetățenii Republicii Moldova, suntem divizați în ceea ce privește trecutul și viitorul. Ceea ce ne unește este prezentul – indiferent de originea etnică și limba vorbită – trăim în aceleași condiții, pe care nu le-am dori mai bune. Interpretăm în mod diferit trecutul – ce a fost bine și ce a fost rău. La fel de diferite sunt și așteptările noastre față de viitor: ne integrăm în Europa sau în spațiul euroasiatic? Iată lucrurile care ne dezbină. În rest, nu văd probleme apăsătoare”, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „Cum funcționează limba română în calitate de instrument al armonizării relațiilor sociale în Republica Moldova? Rolul autorităților și așteptările cetățenilor în acest proces”, organizată de IPN, a fost ediția a 261-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
