În toate timpurile și în toate societățile, oamenii și-au dorit un singur lucru – dreptate – la fel este și în cazul investigării fraudei bancare. Dacă se face dreptate, dacă se recuperează măcar o parte din bani, iar cei care au participat la furtul miliardului vor scoate la iveală mai multe lucruri și anume cum și cu implicarea cui a avut loc această fraudă, atunci ar exista satisfacție socială. De această părere este expertul Igor Boțan, care menționează că oamenii trebuie să aibă certitudine că există lege și că politicienii nu sunt doar niște șmecheri, ci sunt oameni care vin în politică să rezolve problemele cetățenilor. Opiniile au fost exprimate la dezbaterile publice „De ce a reapărut în prim plan tema jafului bancar?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că există Codul Penal, care arată foarte clar pentru ce crime ce pedepse urmează, cu câmp de manevră de la pedeapsa cea mai aspră până la cea mai puțin aspră. Însă această marjă este aplicată în funcție de cât de cooperanți vor fi cei vinovați de furtul miliardului și dacă ei vor binevoi să ajute la recuperarea banilor furați cu concursul lor. În opinia sa, ar putea fi găsit un numitor comun pentru societate per ansamblu, pentru clasa politică și pentru cei care se fac vinovați.
Referindu-se la procesele de judecată în acest dosar, care au existat anterior, Igor Boțan a menționat că faptul că acestea au fost închise a deranjat toată lumea. Potrivit lui, cât de vinovat ar fi omul, mai ales dacă e vorba de crime economice, chiar nu există niciun fel de sens ca aceste procese să fie închise, cu procese verbale falsificate și în care sunt schimbate date. Expertul susține că toate procesele, chiar dacă este vorba despre oameni în privința căror există certitudinea că sunt vinovați și trebuie să facă pușcărie, trebuie să se desfășoare în albia normalului. „Lucrurile trebuie să aibă loc în baza legii. Și această indulgență poate avea loc tot în baza legii, în acea marjă. Ca acești cetățeni să beneficieze de un proces transparent, corect, cu probe, nu cu falsificări – aceasta și-o dorește oricine. Nu se cunoaște dacă va fi așa sau nu”, a declarat Igor Boțan.
Cât despre șansele urgentării investigației fraudei bancare și apropierea de final, expertul consideră că toată lumea își dorește ca investigarea să fie bine fundamentată, lucrurile să fie dovedite. În viziunea sa, este importantă dovedirea faptelor și identificarea celor vinovați, în baza dovezilor, mai puțin urgentarea.
Igor Boțan a menționat că aproximativ acum un an a avut loc schimbarea guvernării. Cei care au venit la guvernare au promis că investigarea furtului miliardului este prioritatea lor și că ei vor contribui la elucidarea cazurilor de rezonanță. A urmat curățarea procuraturii, lupte politice pe marginea reformei justiției și acestea sunt procese care durează. „Noi ca cetățeni ne dorim ca cei corupți, nedemni din sistemul justiției să fie scoși. În acest sistem să vină oameni competenți, dedicați cauzei. Dar asta durează. Însă, lumea vrea ca aceste procese să aibă loc mai repede”, susține expertul.
Potrivit lui, și procurorului general a declarat la selectarea și învestirea sa că are nevoie de timp, inclusiv să vadă ce au făcut predecesorii săi. „Astăzi, după jumătate de an în această funcție, procurorul general a ieșit la rampă – unii se bucură, alții spun că e context politic. Astfel, Procuratura ajunge într-o situație nu tocmai utilă pentru această instituție”. Igor Boțan a mai spus că oamenii își doresc ca luptele în jurul procuraturii, și în general în jurul sistemului de justiție să se relaxeze. „Societatea își dorește să aibă loc o dată și o dată ceea ce își propun toți – evaluarea procurorilor și judecătorilor, iar în paralel să se investigheze fraudele”. Potrivit lui, este necesară ordinea în instituțiile de drept, iar oamenii să fie cu ochii pe politicieni și pe cei care înfăptuiesc justiția.
Dezbaterile „De ce a reapărut în prim plan tema jafului bancar?” sunt ediția a 136-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
