Republica Moldova nu se poate implica în războiul ruso-ucrainean, doar dacă este atacată direct și trebuie să riposteze, cu puținele mijloace pe care le are. Totodată, în privința regiunii transnistrene, lucrurile stau altfel. Pe de o parte, elitele de acolo au interesele lor de afaceri, de îmbogățire, respectiv, nu ar fi interesate de destabilizarea situație. Pe de altă parte, această regiune este controlată de Federația Rusă, inclusiv militar, financiar, iar „cine plătește, acela arvonește”, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Situația reală și reacția utilă a societății moldovenești la provocările din jurul regiunii transnistrene”, organizată de Agenția de presă IPN.
Referindu-se la formula „cine plătește, acela arvonește”, Igor Boțan a amintit că ex-președintele sovietului suprem al așa-numitei rmn, Burla, acum vreo 7 ani spunea că regiunea transnistreană este susținută anual de Federația Rusă cu un cuantum care ar fi de 1 miliard 100 de milioane de dolari pe an. „Deci, dacă Rusia cheltuie astfel de sume pentru a menține pe linia de plutire acest regim, iar noi ne-am convins că Rusia a încercat să convingă și Belarusul să se implice, chiar folosește teritoriul Belarusului în scopuri militare, putem presupune că cei care controlează de fapt Transnistria au interesul în această enclavă, care nu are un statut pe plan internațional. Inițial, Rusia a încercat să atace Ucraina de-a lungul întregului perimetru, inclusiv din Belarus cu lansatoare de rachete, au avut loc câteva atacuri asupra Kievului, orașelor Cernigov, Sumî, Harkiv, acum Rusia și-a schimbat strategia și se concentrează într-un singur loc. Ucraina nu își poate permite să procedeze la fel, Ucraina trebuie să mențină forțe moderate suficiente de-a lungul întregului perimetru, acolo unde are vulnerabilități. Transnistria reprezintă o vulnerabilitate pentru securitatea Ucrainei, de aceea, pe de o parte, pentru Ucraina este necesar să mențină o parte a forțelor sale pe care le-ar putea concentra față în față cu cele ale Rusiei în Donbas și în sud, dar nu poate face acest lucru. Pe de altă parte, din aceleași motive, Ucraina nu are interes pentru deschiderea celui de la doilea front în Transnistria”, a spus expertul permanent al proiectului.
În opinia lui Igor Boțan, Rusiei i-ar fi convenabil să destabilizeze situația în regiunea transnistreană. „Pentru că, bănuiesc, elitele transnistrene înțeleg că au un potențial tare modest, nu știu cine va câștiga acest război, se gândesc la viitorul lor și la supraviețuire, lor chiar că nu le-ar trebui destabilizarea situației. Dar cei care plătesc, cei care arvonesc cred că nu împărtășesc acest punct de vedere. Ei au interesul ca acolo să fie destabilizată situația, iar pentru că autoritățile așa-zise din Transnistria au manifestat reticență, putem presupune că aceste provocări au avut scopul ca să atragă atenția și să-i pună în situația la care ne-am referit – să vorbească despre o eventuală mobilizare, să facă alte acțiuni, care ar atrage atenția Kievului și l-ar face să țină mai multe forțe militare pentru o eventuală escaladare din partea Transnistriei. Plus la asta, noi am văzut cu toții rapoarte făcute de Cartierul General al Ministerului Apărării al Ucrainei, care spun că, potrivit datelor care vin din partea subdiviziunilor de recunoaștere, atacul asupra Odesei se planifica din trei direcții: de pe mare, după luarea eventuală a Nikolaevului și din Transnistria. Pentru că rușii s-au împotmolit la Herson, pe de o parte, au pierdut crucișătorul Moscova care avea trei misiuni de bază, inclusiv punct de comandă, sigur că presiunea asupra Odesei a scăzut, însă pericolul nu a dispărut. Eu nu înțeleg de ce ucrainenilor le-ar fi trebuit să provoace această destabilizare în Transnistria, ca să deschidă al doilea front? Eu nu văd aici raționamente”, a sugerat Igor Boțan.
El califică drept valabilă și explicația pe care o dau oficialitățile moldovenești incidentelor recente produse în Transnistria. „Sunt de acord că autoritățile din Republica Moldova, în această situație, fiind foarte atente să nu provoace nici reacții ostile ale Moscovei, și, Doamne ferește, să nu dăuneze Ucrainei, a mers pe varianta conflictului intern din Transnistria și acest lucru nu poate fi ignorat. Nu trebuie să uităm că în Transnistria avem un regim autoritar, nu trebuie să uităm cum s-a desfășurat procesul politic în Transnistria după revoluția oranj atunci când Moscova, prin intermediul consilierului Modest Kolerov, a anunțat dezvoltarea societății civile și politice în Transnistria, a fost constituit Partidul Obnovlenie, rețeaua așa-zisă de organizații non-guvernamentale și atunci Sheriff-ul s-a pricopsit cu acest partid politic, care controlează toată puterea în Transnistria, dar au existat câteva etape și știm că fostele elite conducătoare acum sunt în dizgrația actualei elite: Kuzimiciov stă la pușcărie, apelează la Republica Moldova prin intermediul avocaților ca Republica Moldova să se adreseze la CEDO. Deci, acolo sunt suficiente motive pentru lupta în cadrul fostelor și actualelor elite, iar cele care au pierdut în actualele circumstanțe, ar avea interesul să destabilizeze acest regim, care este controlat din afară și este unul autoritar. Toate versiunile au substrat”, a subliniat expertul permanent al proiectului.
Igor Boțan admite că, dacă Rusia va ocupa Odesa și va ajunge la graniță cu regiunea transnistreană, nu e exclus că va intra mai departe în Republica Moldova. „Ne amintim de referendumul din Găgăuzia din 2 februarie 2014. Eu pledez pentru a fi calmi, raționali, dar trebuie să fim realiști că în Republica Moldova există foarte multe vulnerabilități și aceste vulnerabilități au fost menținute pentru noi prin propagandă și ideologie. Conceptul Russkii mir este promovat inclusiv de Patriarhia de la Moscova, care încuviințează acest război”, a conchis Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Situația reală și reacția utilă a societății moldovenești la provocările din jurul regiunii transnistrene” este ediția a 241-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
