Memorandumul de la Budapesta ar fi fost foarte important, dacă cei care l-au semnat, dar și comunitatea internațională ar fi considerat îndeplinirea clauzelor pe care le conține, drept obligatorii. Declarația a fost făcută de expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, la dezbaterea publică „Falimentul Memorandumului de la Budapesta”, transmite IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, semnarea documentelor oficiale cu Rusia înseamnă că statul mai slab își asumă obligațiuni să le respecte, iar Rusia își asumă, de fapt, dreptul să le revizuiască și să găsească tot felul de pretexte să le încalce atunci când îi convine.
Expertul nu împărtășește ideea că Ucraina și oficialii ucraineni nu au fost conștienți de pericolele legate de semnarea Memorandumului. El crede că au fost conștienți, dar presiunea asupra Ucrainei a fost mare, iar Ucraina a estimat potențialul de a menține arsenalul nuclear în mod adecvat și sub presiunea influențelor de afară a fost nevoită să semneze acest Memorandum. Potrivit expertului, deja în 1993, exista „Internaționala Separatistă”, din care făcea parte și așa-zisa Republica Crimeea, care era un instrument de presiune asupra autorităților ucrainene. După semnarea Memorandumului s-a rezolvat și problema cu statutul Crimeii. Din start Federația Rusă a folosit arma separatismului, pentru ca, la momentul potrivit, aceste conflicte să fie dezghețate și să fie folosite în interesul Federației Ruse.
Igor Boțan a adus aminte de momentul în care Finlanda și Suedia și-au exprimat opțiunea să devină țări membre NATO. Potrivit lui, atât timp cât aceste țări considerau că există un echilibru internațional între statele responsabile, ele pot să-și permită statutul de state neutre. Când Rusia a trecut la acțiuni agresive, aceste țări au înțeles că este un val pe care Rusia îl folosește în favoarea sa. Cele două țări și-au reconsiderat în mod deschis atitudinea față de neutralitate. Nimeni nu mai garantează securitatea acestor țări cu statutul lor de neutralitate. Expertul consideră că e comod să fii neutru când ești înconjurat de state prietenoase și dacă undeva există state care pot reprezenta amenințare, poți recurge la statut de neutralitate deoarece ai o centură se state prietenoase în jur.
Potrivit lui, Republica Moldova, în pofida statutului de neutralitate, cu potențial foarte modest, care nu reprezintă pericol pentru nimeni, trebuie să aibă grijă de propria securitate pentru că există un pericol real în vecinătate.
Expertul s-a referit și la unele prevederi ale Memorandumului de la Budapesta care, în total, șase la număr. Astfel, SUA, Rusia și Marea Britanie se obligau să respecte independența, suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei. Ulterior, această garanție a fost încălcată brutal, cu argumentul Rusiei, precum că în Ucraina ar fi avut loc o lovitură de stat.
O altă garanție se referă la faptul că părțile garante să se abțină de la constrângeri economice, cu intenția de a subordona propriului lor interes, exercitarea de către Ucraina a drepturilor inerente suveranității sale și astfel pentru a obține avantaje de orice fel. Potrivit lui Igor Boțan, țările post-sovietice erau strâns legate economic de Federația Rusă și astfel de garanții erau necesare a fi înserate într-un astfel de document pentru ca Rusia să nu utilizeze potențialul său economic împotriva Ucrainei. Ulterior, toată lumea s-a convins că și a această garanție a fost eludată.
Dezbaterea publică la tema „Falimentul Memorandumului de la Budapesta”, este ediția a 27-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
