Nostalgicii pro-sovietici sau „homo sovieticus”, au îmbibat în ADN-ul lor anumite forme de manifestare socială, de care nu s-au putut desprinde atunci când a dispărut Uniunea Sovietică, iar ei au obținut libertate. O opinie în acest sens a exprimat expertul permanent al proiectului Igor Boțan, în cadrul dezbaterii publice cu tema „De ce și cum a dispărut URSS? De ce provoacă și acum nostalgie?”, organizată de IPN.

Expertul a menționat că „a fi liber înseamnă să poți să-ți rezolvi problemele. Nostalgicii sunt oamenii care au ajuns la o anumită vârstă, care adesea se plâng că înainte aveau la cine apela pentru a li se rezolva o anumită problemă. După dispariția Uniunii Sovietice, oamenii au primit libertate, dar nu aveau aptitudinile necesare pentru a se folosi de această libertate. Era nevoie de cunoștințe pentru a începe o afacere, de exemplu, să cunoști toate mecanismele de apărare a afaceri”, precizează Igor Boțan.

Expertul menționează că prin asta se explică și votul masiv pentru Partidul Comuniștilor la începutul anilor 2000, pentru că li se vindea ideea un viitor similar așa-zisului confort sovietic.

„Dacă revin la nostalgie, aici trebuie să scoatem în evidență mândria președintelui Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin care insista că Republica Moldova este singura țară din lume care a venit la guvernare prin alegeri libere și corecte, fără lovituri de stat și revoluții și a fost capabil de trei ori să câștige alegerile cu majorități absolute. Este adevărat că ultima oară, după revolta tinerilor din 7 aprilie 2009, acest marș triumfal al nostalgicilor pro-sovietici s-a întrerupt”, spune Igor Boțan.

Expertul susține că Uniunea Sovietică nu s-a putut lăuda cu o economie competitivă, iar acest lucru poate fi explicat printr-o serie de factori. Citându-l pe președintele rus Vladimir Putin, care într-o ședință cu deputații din Duma de Stat, atunci când aceștia invocau cât de bine era în Uniunea Sovietică el le-a spus că „Uniunea Sovietică era o țară a deficitului”.

„Dacă ne referim la ce producea mai bine Uniunea Sovietică, atunci putem vorbi de galoșii care erau solicitați doar de Africa unde popoarele indigene foloseau acești galoși pentru a alerga pe nisipul înfierbântat. Ar fi un răspuns succint, dar care pune în evidență fapte foarte importante privind motivele disoluției URSS”, menționează Igor Boțan.

Igor Boțan spune că adoptarea de către Uniunea Sovietică a faimosului program alimentar în 1980 a scos în evidență că, deși acel imperiu pretindea că influențează soarta lumii, de fapt, avea o mare problemă la capitolul aprovizionării cu produse alimentare.

„Uniunea Sovietică pretindea că răspândește în lume un anumit set de valori, iar pentru asta, pentru a-și face aliați, trebuia să îndrepte o bună parte din veniturile țării pentru tot felul de partide comuniste și regimuri care ar fi împărtășit valori socialiste. Al doilea factor important este că menținerea unei armate de cinci milioane de oameni, menținerea instituțiilor de reprimare a libertăților civice, toate acestea luau o bună parte din veniturile țării pentru lucruri care nu dădeau o valoare adăugată. La fel ne amintim de mișcare disidentă, care a scos în evidență toate păcatele acestui sistem și lucruri foarte importante legate de libertățile civile”, a declarat Igor Boțan.

El a menționat că productivitatea muncii în Uniunea Sovietică era una scăzută, iar despre competitivitate nici nu putea fi vorba.

„Productivitatea muncii în Uniunea Sovietică era de câteva ori mai scăzută decât în țările capitaliste unde există concurență. Acest gigant prin „planul de stat” ignora legitățile elementare ale unei economii competitive, au fost mai mulți factorii care au făcut ca economia acestei țări, cu pretențiile ei globale, să fie absolut necompetitivă”, spune Igor Boțan.

Expertul adaugă că sistemul sovietic a făcut ca stratificarea societății să fie mai puțin evidentă, însă toată lumea înțelegea că cei care luptau pentru nimicirea claselor, de fapt au creat o nouă clasă, a nomenclaturii, care era clasa dominantă în țară.

„Oamenii înțelegeau că puterea sovietică nu există, pentru că exista partidul comunist care era plasat între Dumnezeu și societate și era cel care adopta deciziile, iar sovietele nu existau, deoarece erau niște oameni acolo aleși fără alegeri.

Întrebat fiind despre legalitatea și legitimitatea disoluției Uniunii Sovietice, expertul Igor Boțan spune că „acest proces a fost unul susținut de cetățeni. În majoritatea fostelor republici sovietice au fost organizate referendumuri, în Ucraina peste 90 % au votat pentru independență. Asta a arătat că cetățenii își doreau dispariția Uniunii Sovietice”.

Dezbaterea publică cu tema „De ce a apărut și cum a funcționat URSS? De ce provoacă și acum nostalgie?”, a fost realizată în cadrul ciclului „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.