Jurnaliștii, în ultima vreme, demonstrează o creștere foarte sănătoasă a ceea ce se numește intensitatea jurnalismului de investigație. În același timp, organele statale specializate doar monitorizează și informează și nu întreprind măsuri de a curma încălcările asupra cărora se bate alarma, pentru că "există interese de ordin politic care fac ca aceste instituții să nu întrerupă practicile negative din campanie în campanie”. De această părere este expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, expusă la dezbaterea publică "Despre metehnele noi și vechi ale procesului electoral 2020, developate de presă și metehnele noi și vechi ale presei, developate de procesul electoral”, organizate de Agenția de presă IPN.
În opinia expertului, inacțiunile autorităților se întâmplă pentru că sunt interese politice la mijloc și pentru că "politica e cel mai profitabil business”.
În altă ordine de idei, Igor Boțan, susține că legislația trebuie modificată în așa fel ca, în loc de sintagma „tratamentul concurenților electorali trebuie să fie egal”, cuvântul „egal” să fie înlocuit cu „nediscriminatoriu”. Asta pentru că televiziunile sunt obligate prin lege să ofere timp egal candidaților în alegeri, condiție care nu poate fi deseori îndeplinită din cauza că unii concurenți electorali nu generează evenimente. „Nu poți să-i prezinți pe toți în măsură ca să respecți legea”, a spus expertul.
De asemenea, Igor Boțan, a relatat că de ceva timp nu mai este de acord cu obiecțiile înaintate față de candidații ce promit lucruri care nu sunt în competența președintelui. El a adus exemplul fostului președinte al țării, Vladimir Voronin, care „făcea promisiuni, iar după alegeri se retrăgea la reședința sa, unde aduna o echipă de experți care făceau diverse proiecte. Principalii candidați în campania electorală fac același lucru, pentru că ei spun că elaborează o viziune globală de țară. Pentru că ei, fiind aleși, devin lideri naționali și niciun guvern nu va rezista în fața unui astfel de lider”. Discordanța mare este, în opinia lui Igor Boțan, ține de faptul că un președinte este ales de întregul popor, dar el are doar funcții ceremoniale.
Expertul a mai spus că, timp de mulți ani de monitorizări, nu a observat niciun concurent electoral să realizeze mai mult de 30% din promisiuni. „Noi trebuie să facem o delimitare clară dintre angajamentele care se obligă să le facă, dar nu le fac din anumite considerente, și cele care nu le fac pentru a nu dăuna cuiva”, a adăugat Igor Boțan.
Dezbaterea publică „Despre metehnele noi și vechi ale procesului electoral 2020, developate de presă și metehnele noi și vechi ale presei, developate de procesul electoral”, este ediția a 6-a din ciclul „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
