Igor Boțan: În Moldova avem lipsă de cadre competente care să facă fața unui proces rapid de intrare în negocieri privind integrarea europeană

În Republica Moldova avem lipsă de cadre competente și motivate ca să facă fața unui proces rapid de intrare în negocieri privind integrarea europeană. De această părere este Igor Boțan expertul permanent al proiectului Agenției de presă IPN „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice. „Actuala guvernare, după obținerea statului de țară candidat, ar fi trebuit să facă un apel către forțele politice, către cei din mediul academic prin care să creeze un de dialog și să transmită un mesaj foarte clar că guvernarea este deschisă pentru atragerea oamenilor competenți care susțin procesul de integrare europeană.” Declarațiile au fost făcute la dezbatere De ce Republica Moldova a primit statutul de candidat? Când și în ce condiții poate deveni membru cu drepturi depline al UE?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Expertul a menționat că are o atitudine sceptică referitor la faptul că guvernarea are capacitatea să se implice în procesul de aderare și negocieri privind integrarea europeană, înainte de a face o revizie a propriilor capacități. „Experții din România mi-au atras atenția la faptul că atât într-un stat mic, cât și într-un stat mare, structurile guvernamentale și alte structuri publice au nevoie cam de același număr de oameni. Este una să găsești oameni competenți și să-i implici în toate procesele într-un stat de dimensiuni medii și este cu totul altceva să faci același lucru într-un stat mic, asta pornind de la premisa că ponderea oamenilor cu capacități este cam același peste tot. Sper că România ne va ajuta foarte mult și vom depăși această criză de cadre care persistă și sper că această criză de cadre va fi depășită foarte curând”, a spus Igor Boțan.

Potrivit lui, deși partidele opoziției de stânga înțeleg că actualmente nu pot formula o alternativă pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, ei transmit mesaje care se pliază pe așteptările electoratului lor. „Dacă îi întrebi (opoziția) la modul direct care este alternativa integrării europene, sigur că ei evită să răspundă la această întrebare. Mai mult decât atât, ne-am convins că, în ultima jumătate de an, reprezentanții opoziției refuză să participe la dezbateri pe aceleași platforme cu reprezentanții guvernării sau cu cei care împărtășesc opinia că vectorul de dezvoltare al Republicii Moldova trebuie să fie cel european. Ei fac acest lucru în mod deliberat pentru a evita să răspundă la întrebări incomode, cum ar fi atitudinea lor față de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și implicațiile pe care le are această agresiune. Și a doua întrebare incomodă -  care este alternativa la integrarea europeană? Opoziția poate contesta vectorul de integrare europeană, dar nu poate oferi o altă alternativă credibilă și eventual susținută de majoritatea cetățenilor din Republica Moldova”, a menționat expertul.

Sondajele arată că aproape 56-60% din cetățeni susțin vectorul de integrare europeană. În acest sens, Igor Boțan este de părere că trebuie de specificat faptul că sondajele se fac în interiorul țării, dar în două cicluri electorale 14% din cetățeni din afara țării au susținut vectorul de integrare europeană. „Nu va fi o greșeală, dacă la 56% vom adăuga cele 14% și vom vedea că avem o cifră foarte concludentă, de aproximativ 70% din cetățenii Republicii Moldova care susțin integrarea europeană. Este adevărat că aici nu intră 400 de mii de cetățeni care locuiesc în Transnistria, dar acolo este o altă situație. Pentru Uniunea Europeană problema transnistreană nu reprezintă un impediment, pentru că procesul de integrare va dura, iar pe durata respectivă situația se poate rezolva”, a afirmat Igor Boțan.

Expertul susține că, formal, procesul de integrare europeană a fost început de actuală opoziție, Partidul Comuniștilor, atunci când șeful statului, liderul de atunci și de acum partidului, Vladimir Voronin, a semnat decretul privind integrarea europeană. „Am avut și un consens în martie 2005, atunci când a fost adoptată Declarația privind integrarea europeană. Și acum apare o întrebare: De ce cei care au inițiat formal procesul de integrare europeană acum ca și cum sunt în opoziție față de procesul pe care tot ei l-au inițiat? Mai mult decât atât, eu am menționat decizia care a fost adoptată de Comisia Națională pentru integrarea europeană după ce însuși șeful statului a fost în fruntea delegației la Bruxelles și a participat la Consiliul de Cooperare și decizia a fost una foarte clară că Republica Moldova trebuie să obțină statutul de țară candidat. Anul trecut, exact prin vremea asta, liderul Partidului Comuniștilor, în timpul campaniei electorale, insista ca în Constituția Republicii Moldova să fie introdusă o clauză privind obligativitatea integrării europene pentru Republica Moldova. Poate că aceasta se întâmplă din invidie, pentru că cei care au început procesul acum sunt în opoziție și nu participă la acest proces. Ținând cont de faptul că distanța este dintre aceste două poziții este foarte scurtă, un an de zile, cred că este vorba doar de „opoziție de dragul opoziției”.

„Cred că societatea civilă, spre deosebire de societatea politică, a manifestat coerență și atunci când deseori organizațiile societății civile sunt atacate, noi strângem de umeri și zicem că promovăm ceea ce au inițiat politicienii. În pofida oscilațiilor opoziției, noi avem o consecvență în ceea ce privește documentele de politici și această consecvență se manifestă de-a lungul a 20 de ani și am ajuns în punctul în care era prevăzut în decizia Comisiei Naționale pentru integrarea europeană... Sunt de acord că evenimentele din Ucraina au accelerat de o manieră neașteptată, dar noi trebuie să înțelegem și faptul că Uniunea Europeană ne-a oferit acest statut, pornind la considerente în primul rând de securitate și nu pentru ca să ne facă avansuri nouă și Ucrainei”, a conchis Igor Boțan.


Dezbaterea publică la tema „De ce Republica Moldova a primit statutul de candidat? Când și în ce condiții poate deveni membru cu drepturi depline al UE?”, organizată de IPN, a fost ediția a 254-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.